Dumnezeu încheie legământ cu David
(2 Sam. 7:1-16)
1 După ce David s-a stabilit în palatul lui, i-a zis profetului Natan:
‒ Iată, eu locuiesc într-un palat din cedru, iar Chivotul legământului Domnului locuiește sub niște pânze de cort.
2 Natan i-a răspuns lui David:
‒ Fă tot ceea ce ai pe inimă, căci Dumnezeu este cu tine!
3 În noaptea aceea însă, Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Natan, zicând:
4 „Du-te și spune-i slujitorului Meu David: «Așa vorbește Domnul: nu tu Îmi vei construi o Casă de locuit. 5 Căci Eu n-am locuit într-o Casă din ziua în care l-am scos pe Israel și până în ziua aceasta, ci am fost din cort în cort și dintr-un tabernacul într-altul . 6 Pretutindeni pe unde am călătorit împreună cu tot Israelul, am spus Eu oare vreun cuvânt vreunuia dintre judecătorii lui Israel, cărora le poruncisem să păstorească poporul Meu, și le-am zis Eu: ‘De ce nu-Mi construiți o Casă din cedru?’».7 Prin urmare, să-i spui slujitorului Meu David, astfel: «Așa vorbește Domnul Oștirilor: Eu te-am luat de la pășune, dinapoia turmei, ca să fii conducătorul poporului Meu Israel. 8 Am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers și i-am nimicit dinaintea ta pe toți dușmanii tăi. Acum îți voi face un nume precum numele celor mari de pe pământ. 9 Voi pregăti un loc pentru poporul Meu Israel și îl voi planta acolo, ca să locuiască singur, fără să mai fie tulburat și fără ca fiii nedreptății să-l mai poată asupri, așa cum făcuseră mai înainte, 10 încă din zilele în care poruncisem să fie puși judecători peste poporul Meu Israel. Și-i voi supune pe toți dușmanii tăi.Acum te înștiințez că Domnul îți va întemeia o dinastie. 11 Când ți se vor împlini zilele și vei merge să fii cu strămoșii tăi, voi ridica un urmaș după tine, care va fi dintre fiii tăi, și-i voi consolida domnia. 12 El Îmi va construi o Casă, și Eu îi voi consolida pentru totdeauna tronul. 13 Eu îi voi fi Tată, iar el Îmi va fi fiu. Și nu voi îndepărta îndurarea Mea de la el, așa cum am îndepărtat-o de la cel ce a fost înaintea ta. 14 Îl voi așeza în Casa Mea și în regatul Meu pentru totdeauna, iar tronul lui va fi consolidat pentru totdeauna»“.
15 Natan i-a spus lui David toate aceste cuvinte, relatându-i toată vedenia aceasta.
Rugăciunea de mulțumire a lui David
(2 Sam. 7:17-29)
16 Regele David a intrat, s-a așezat înaintea Domnului și a zis:
„Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, și cine este familia mea, de m-ai adus până aici? 17 Și, ca și cum lucrul acesta nu ar fi fost suficient, Dumnezeule, ai vorbit și despre viitorul îndepărtat al familiei slujitorului Tău, privindu-mă ca pe un om de rang înalt, Doamne Dumnezeule!18 Ce-ar putea să-Ți mai răspundă David la toată onoarea arătată slujitorului Tău? Tu îl cunoști pe slujitorul Tău. 19 Doamne, de dragul slujitorului Tău și datorită inimii Tale ai făcut Tu toate aceste lucrări mărețe și ai descoperit toate aceste lucruri mari.20 Doamne, după câte am auzit cu urechile noastre, nu este nimeni ca Tine și nu există alt Dumnezeu în afară de Tine. 21 Și cine este ca poporul Tău Israel, singura națiune de pe pământ pe care Dumnezeu S-a dus s-o răscumpere pentru Sine ca popor, ca să-Ți faci un nume prin lucrări mărețe și de temut, alungând națiuni dinaintea poporului Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt? 22 Tu l-ai întemeiat pe poporul Tău Israel, ca să fie poporul Tău pentru totdeauna; și Tu, Doamne, ai devenit Dumnezeul lor.23 Și acum, Doamne, fie ca promisiunea pe care ai făcut-o cu privire la slujitorul Tău și la familia lui să rămână pentru totdeauna, și fă precum ai zis. 24 Să rămână, astfel încât Numele Tău să fie preamărit pe vecie și să se spună: «Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, este Dumnezeu pentru Israel». Iar familia slujitorului Tău David va fi consolidată înaintea Ta!25 Tu, Dumnezeul meu, i-ai descoperit slujitorului Tău planul Tău, zicând: «Îți voi întemeia o dinastie». De aceea a avut îndrăzneală slujitorul Tău să se roage înaintea Ta. 26 Așadar, Doamne, Tu, Cel Care ești Dumnezeu, i-ai promis slujitorului Tău acest lucru bun. 27 Binevoiește deci să binecuvântezi familia slujitorului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta. Căci Tu, Doamne, ai binecuvântat-o și va rămâne binecuvântată pe vecie“.
David vrea să zidească un templu
1 Și a fost așa : pe când locuia David în casa sa, David a zis lui Natan, prorocul: Iată eu locuiesc într‐o casă de cedri și chivotul legământului Domnului sub covoare! 2 Și Natan a zis lui David: Fă tot ce este în inima ta, căci Dumnezeu este cu tine. 3 Și a fost așa : în aceeași noapte cuvântul lui Dumnezeu a fost către Natan, zicând: 4 Mergi și spune lui David, slujitorul meu: Așa zice Domnul: Să nu‐mi zidești tu o casă de locuit; 5 căci n‐am locuit într‐o casă din ziua în care am scos pe Israel până astăzi, ci am fost din cort în cort și din locaș în locaș. 6 Pretutindeni unde am umblat cu tot Israelul, am vorbit eu oare vreun cuvânt către vreunul din judecătorii lui Israel, cărora le poruncisem să pască pe poporul meu zicând: De ce nu‐mi zidiți o casă de cedri? 7 Și acum așa să zici slujitorului meu David: Așa zice Domnul oștirilor: Te‐am luat de la staule, dinapoia oilor, ca să fii domn peste poporul meu Israel. 8 Și am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers și am stârpit dinaintea ta pe toți vrăjmașii tăi; și ți‐am făcut un nume asemenea numelui celor mari care sunt pe pământ. 9 Și voi rândui poporului meu Israel un loc și‐i voi sădi ca să locuiască în locul lor și să nu mai fie mutați; și copiii răutății nu‐l vor mai pustii ca la început 10 și din ziua în care am poruncit judecători peste poporul meu Israel. Și voi supune pe toți vrăjmașii tăi; și îți spun că Domnul îți va zidi o casă. 11 Și va fi așa : când ți se vor împlini zilele și te vei duce la părinții tăi, voi ridica sămânța ta după tine, care va fi din fiii tăi și voi întări împărăția sa. 12 El îmi va zidi o casă și îi voi întări scaunul de domnie în veac. 13 Eu îi voi fi tată și el îmi va fi fiu; și nu voi îndepărta de la el îndurarea mea, cum am îndepărtat‐o de la cel ce a fost înainte de tine. 14 Și‐l voi așeza în casa mea și în împărăția mea în veac și scaunul său de domnie va fi întemeiat în veac.
Rugăciunea lui David
15 Natan a vorbit așa lui David, după toate aceste cuvinte și după toată această vedenie. 16 Și împăratul David a intrat și a șezut înaintea Domnului și a zis: Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, și ce este casa mea că m‐ai făcut să ajung până aici? 17 Și aceasta a fost puțin în ochii tăi, Dumnezeule, și ai vorbit de casa slujitorului tău pentru multă vreme în viitor și m‐ai privit după starea unui om foarte înălțat, Doamne Dumnezeule! 18 Ce să‐ți mai zică David pentru slava slujitorului tău! 19 Doamne, pentru slujitorul tău și după inima ta ai făcut toată această mărime și ai făcut cunoscut toate aceste lucruri mari. 20 Doamne, nimeni nu este ca tine și nu este Dumnezeu afară de tine, după toate cele ce am auzit cu urechile noastre. 21 Și cine este ca poporul tău Israel, singurul neam pe pământ, pe care s‐a dus Dumnezeu ca să‐l răscumpere, ca să fie un popor al lui, ca să‐ți faci un nume prin mărime și înfricoșare, alungând neamurile dinaintea poporului tău pe care l‐ai răscumpărat din Egipt? 22 Și ai pus pe poporul tău Israel ca popor al tău în veac; și tu, Doamne, te‐ai făcut Dumnezeul lor. 23 Și acum Doamne, cuvântul pe care l‐ai vorbit despre slujitorul tău și despre casa lui, să stea statornic în veac și fă cum ai zis! 24 Și să fie statornic și numele tău și să fie mărit în veac zicându‐se: Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel este Dumnezeu pentru Israel. Și casa lui David, slujitorul tău, să fie întemeiată înaintea ta. 25 Căci tu, Dumnezeul meu, tu ai descoperit urechii slujitorului tău că‐i vei zidi o casă; de aceea a găsit slujitorul tău să se roage înaintea ta. 26 Și acum, Doamne, tu ești Dumnezeu și ai făgăduit bunătatea aceasta slujitorului tău. 27 Și acum binevoiește și binecuvântează casa slujitorului tău, ca să fie în veac înaintea ta; căci tu, Doamne, ai binecuvântat‐o și va fi binecuvântată în veac.