Învierea lui Cristos
1 Fraților, vă fac cunoscută Evanghelia pe care v-am vestit-o, pe care ați și primit-o, în care stați fermi 2 și prin care sunteți și mântuiți dacă vă țineți strâns de cuvântul pe care vi l-am vestit. Altfel, ați crezut degeaba. 3 Căci v-am încredințat, înainte de toate, ceea ce am primit și eu: Cristos a murit pentru păcatele noastre, conform Scripturilor, 4 a fost înmormântat, a înviat a treia zi, conform Scripturilor, 5 i S-a arătat lui Chifa și apoi celor doisprezece 6 și, după aceea, S-a arătat la peste cinci sute de frați deodată, dintre care cei mai mulți încă trăiesc, iar unii au murit. 7 După aceea i S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. 8 Apoi, celui din urmă dintre toți, ca unei lepădături, mi S-a arătat și mie. 9 Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli. Eu nu merit să fiu numit apostol, pentru că am persecutat Biserica lui Dumnezeu, 10 însă prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt, iar harul Lui față de mine n-a fost în zadar, ci am lucrat mai mult decât oricare dintre ei, dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine. 11 Așadar, fie eu, fie ei, noi așa predicăm, iar voi așa ați crezut.
Învierea morților
12 Dar, dacă Cristos este predicat ca fiind înviat dintre cei morți, cum spun unii dintre voi că nu există o înviere a celor morți? 13 Dacă nu există o înviere a celor morți, atunci nici Cristos n-a fost înviat. 14 Iar dacă Cristos n-a fost înviat, atunci predicarea noastră este în zadar și în zadar este și credința voastră. 15 Mai mult, noi suntem găsiți și ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu, pentru că am depus mărturie despre Dumnezeu că L-a înviat pe Cristos, pe Care, de fapt, nu L-a înviat, dacă într-adevăr cei morți nu sunt înviați. 16 Căci, dacă morții nu sunt înviați, atunci nici Cristos n-a fost înviat, 17 iar dacă Cristos n-a fost înviat, atunci credința voastră este inutilă, iar voi sunteți încă în păcatele voastre. 18 Prin urmare, și cei care au adormit în Cristos sunt pierduți. 19 Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus speranța în Cristos, atunci suntem cei mai jalnici dintre toți oamenii!
20 Însă acum, Cristos a fost înviat dintre cei morți, fiind primul rod dintre cei care au murit. 21 Căci, având în vedere că moartea a venit printr-un om, tot printr-un Om a venit și învierea dintre cei morți. 22 Căci așa cum, în Adam, toți mor, tot astfel, în Cristos, toți vor fi înviați, 23 însă fiecare la rândul lui. Primul rod este Cristos, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Cristos. 24 După aceea va veni sfârșitul, când El Îi va încredința Împărăția lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi distrus orice conducere și orice autoritate și putere. 25 Căci El trebuie să domnească până când Își va supune toți dușmanii. 26 Ultimul dușman care va fi distrus este moartea. 27 Căci El „I-a supus totul“ . Dar, când se spune că totul I-a fost supus, este limpede că în afară de Cel Ce I-a supus totul. 28 Când totul Îi va fi fost supus, atunci Însuși Fiul I Se va supune Celui Ce I le-a supus pe toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.
29 Altfel, ce vor face cei care sunt botezați pentru cei morți? Dacă morții nu sunt înviați deloc, de ce mai sunt botezați ei pentru cei morți? 30 Și de ce suntem noi în pericol tot timpul? 31 Sunt în pericol de moarte în fiecare zi. Acest lucru este sigur, fraților, întocmai ca lauda pe care o am cu voi în Cristos Isus, Domnul nostru. 32 Dacă m-am luptat doar în felul oamenilor cu „fiarele“ în Efes, care este câștigul meu? Dacă cei morți nu sunt înviați, atunci:
„Să mâncăm și să bem,
căci mâine vom muri!“ .
33 Nu vă înșelați: „Tovărășiile rele strică obiceiurile bune!“ .
34 Veniți-vă în fire cum se cuvine și nu mai păcătuiți. Căci unii dintre voi trăiesc în ignoranță față de Dumnezeu. Spre rușinea voastră o spun.
Învierea în trup
35 Dar va întreba cineva: „Cum sunt înviați cei morți? Și cu ce fel de trup vor veni?“. 36 Nesăbuitule! Ceea ce semeni tu, nu este adus la viață dacă nu moare mai întâi. 37 Și când semeni, nu semeni trupul care va fi, ci doar o sămânță simplă, poate de grâu sau de orice altceva. 38 Dar Dumnezeu îi dă un trup, așa cum dorește; și fiecărei semințe îi dă un trup al ei. 39 Nu orice trup este la fel: ci unul este trupul oamenilor, altul este trupul animalelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. 40 Există și trupuri cerești și trupuri pământești. Dar alta este gloria celor cerești și alta a celor pământești. 41 Alta este gloria soarelui, alta este gloria lunii și alta este gloria stelelor, iar o stea diferă de alta în ce privește gloria.
42 Tot așa este și cu învierea celor morți. Trupul este semănat în putrezire, dar este înviat în neputrezire. 43 Este semănat în dezonoare, dar este înviat în glorie. Este semănat în slăbiciune, dar este înviat în putere. 44 Este semănat un trup firesc, dar este înviat un trup spiritual. Dacă există un trup firesc, există și unul spiritual. 45 Așa este și scris: „Primul om, Adam, a devenit un suflet viu“ . Ultimul Adam a devenit un duh dătător de viață. 46 Dar primul nu este cel spiritual, ci este cel firesc; apoi vine cel spiritual. 47 Primul om a fost făcut din țărâna pământului. Al doilea Om este din Cer. 48 Așa cum era cel pământesc, așa sunt și cei pământești; și așa cum este Cel Ceresc, așa sunt și cei cerești. 49 Așa cum am purtat chipul celui pământesc, tot astfel vom purta și chipul Celui Ceresc.
50 Ceea ce spun, fraților, este că nu pot carnea și sângele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu, și nici putrezirea nu poate moșteni neputrezirea. 51 Iată, vă spun o taină: nu toți vom muri, dar toți vom fi schimbați 52 într-o clipă, într-o clipire din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Căci trâmbița va suna, iar cei morți vor fi înviați ca nemuritori, și noi vom fi schimbați. 53 Căci ceea ce este supus putrezirii trebuie să se îmbrace în neputrezire, iar ceea ce este muritor trebuie să se îmbrace în nemurire. 54 Când ceea ce este supus putrezirii se va fi îmbrăcat în neputrezire, iar ceea ce este muritor se va fi îmbrăcat în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care a fost scris:
„Moartea a fost înghițită de victorie“ .
55 „Moarte, unde îți este victoria?
Moarte, unde îți este boldul?“ .
56 Boldul morții este păcatul, iar puterea păcatului este Legea. 57 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, Care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos. 58 De aceea, frații mei preaiubiți, fiți fermi, de neclintit, progresați întotdeauna în lucrarea Domnului, pentru că știți că efortul vostru pentru Domnul nu este în zadar.
Învierea și arătările lui Hristos
1 Vă fac cunoscut, fraților, evanghelia pe care v‐am binevestit‐o, pe care ați primit‐o , în care și stați, 2 prin care și sunteți mântuiți, dacă țineți cu tărie cuvântul cu care v‐am binevestit, afară numai dacă în zadar ați crezut. 3 Căci v‐am dat mai întâi ceea ce am și primit, că Hristos a murit pentru păcatele noastre potrivit scripturilor. 4 și că a fost înmormântat și că a înviat a treia zi potrivit scripturilor , 5 și că s‐a arătat lui Chifa, după aceea celor doisprezece. 6 În urmă s‐a arătat deodată la peste cinci sute de frați, dintre care cel mai mulți rămân până acum, iar unii au adormit. 7 După aceea s‐a arătat lui Iacov, în urmă tuturor apostolilor. 8 Iar la urma tuturor, ca unei stârpituri. mi s‐a arătat și mie. 9 Căci eu sunt cel mai mic dintre apostoli, ca unul care nu sunt destoinic să fiu numit apostol, pentru că am prigonit biserica lui Dumnezeu. 10 Însă prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt: și harul său față de mine nu s‐a făcut zadarnic, ci am muncit mai mult decât ei toți: dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine. 11 Deci fie eu, fie ei, noi așa propovăduim și voi așa ați crezut.
Însemnătatea învierii lui Hristos
12 Iar dacă se propovăduiește că Hristos a fost sculat dintre cei morți, cum zic unii între voi că nu este o înviere a morților? 13 Iar dacă nu este o înviere a morților, nici Hristos n‐a fost sculat: 14 Iar dacă Hristos n‐a fost sculat, propovăduirea noastră este zadarnică și credința voastră este zadarnică și ea; 15 dar suntem aflați și martori mincinoși ai lui Dumnezeu, fiindcă am mărturisit împotriva lui Dumnezeu, că a sculat pe Hristos pe care nu l‐a sculat, dacă cu adevărat morții nu se scoală. 16 Căci dacă morții nu se scoală, nici Hristos n‐a fost sculat; 17 și dacă Hristos n‐a fost sculat, zadarnică este credința voastră, sunteți încă în păcatele voastre. 18 Deci și cei adormiți în Hristos sunt pierduți. 19 Dacă numai în viața aceasta am nădăjduit în Hristos, suntem mai de plâns decât toți oamenii. 20 Acum însă Hristos a fost sculat dintre cei morți, pârga celor adormiți. 21 Căci deoarece prin om este moartea, prin om este și învierea morților. 22 Căci după cum în Adam toți mor, astfel și în Hristos toți vor fi făcuți vii. 23 Dar fiecare în ceata sa: pârga este Hristos, apoi cei ce sunt ai lui Hristos la venirea sa, 24 după aceea vine sfârșitul, când el va da lui Dumnezeu și Tatăl Împărăția , când va fi desființat orice domnie și orice stăpânire și putere. 25 Căci trebuie ca el să împărățească până va pune pe toți vrăjmașii săi sub picioarele sale. 26 Cel din urmă vrăjmaș care va fi desființat este moartea. 27 Căci El a supus toate sub picioarele lui. Iar când zice că toate au fost supuse, este vădit că afară de Cel ce i‐a supus toate. 28 Iar când îi va supune toate, atunci și Fiul însuși va fi supus Celui ce i‐a supus toate, ca Dumnezeu să fie toate în toți. 29 Altfel ce vor face cei ce sunt botezați pentru cei morți? Dacă morții nu se scoală nicidecum, pentru ce mai sunt botezați pentru ei? 30 Pentru ce suntem și noi în primejdie în fiecare ceas? 31 Pe lauda voastră, fraților, pe care o am în Hristos Isus Domnul nostru, eu mor în fiecare zi. 32 Dacă după felul oamenilor m‐am luptat cu fiarele în Efes, care‐mi este folosul? Dacă morții nu se scoală, să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri. 33 Nu vă amăgiți: tovărășiile rele strică obiceiurile bune. 34 Treziți‐vă , cum e drept, și nu păcătuiți; căci unii n‐au nicio cunoștință de Dumnezeu, spre rușinea voastră o spun.
Cum vor învia morții
35 Dar va zice cineva: Cum se scoală morții? Și cu ce fel de trup vin ei? 36 Nechibzuitule, tu ce semeni nu este făcut viu dacă nu moare de tot; 37 și ce semeni, nu semeni trupul care are să fie, ci un grăunte gol, cum se nimerește, de grâu sau de ceva din celelalte semințe. 38 Iar Dumnezeu îi dă un trup după cum a voit și fiecăreia dintre semințe trupul ei. 39 Nu orice carne este aceeași carne; ci alta este cea de oameni și alta carnea de dobitoace și alta carnea de păsări și alta de pești. 40 Și sunt și trupuri cerești și trupuri pământești; dar alta este slava celor cerești și alta a celor pământești. 41 Alta este slava soarelui și alta slava lunii și alta slava stelelor; căci stea se deosebește de stea în slavă. 42 Astfel este și învierea morților. Este semănat în putrezire, se scoală în neputrezire; 43 este semănat în necinste, se scoală în slavă; este semănat în slăbiciune, se scoală în putere; 44 este semănat trup sufletesc, se scoală trup duhovnicesc; dacă este un trup sufletesc este și unul duhovnicesc. 45 Astfel și este scris: Cel dintâi om Adam s‐a făcut un suflet viu; cel din urmă Adam , un duh dătător de viață. 46 Dar nu cel duhovnicesc este întâi, ci cel sufletesc, după aceea cel duhovnicesc. 47 Cel dintâi om este din pământ , țărână, al doilea om este din cer. 48 Cum este cel ce este țărână, astfel sunt și cei ce sunt țărână, și cum este cel ceresc astfel sunt și cei cerești. 49 Și după cum am purtat chipul celui ce este țărână, vom purta și chipul celui ceresc. 50 Însă zic aceasta, fraților: carnea și sângele nu pot să moștenească Împărăția lui Dumnezeu, nici putrezirea nu moștenește neputrezirea. 51 Iată, vă spun o taină; nu toți vom adormi, dar toți vom fi schimbați, 52 într‐o clipă, într‐o clipeală de ochi, la cea din urmă trâmbiță ; căci trâmbița va suna și morții se vor scula fără putrezire și noi vom fi schimbați. 53 Căci trebuie ca acest trup supus putrezirii să îmbrace neputrezirea și muritorul acesta să îmbrace nemurirea. 54 Dar când trupul acesta supus putrezirii va îmbrăca neputrezirea și muritorul acesta va îmbrăca nemurirea, atunci se va întâmpla cuvântul care este scris: Moartea a fost înghițită în biruință. 55 Unde îți este, moarte , biruința? Unde îți este, moarte, boldul? 56 Boldul morții este păcatul și puterea păcatului este legea. 57 Dar mulțumită fie lui Dumnezeu, care ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Hristos. 58 De aceea , frații mei iubiți, fiți nemișcați, neclintiți, prisosind totdeauna în lucrul Domnului, căci știți că osteneala voastră nu este zadarnică în Domnul.