Lucrarea lui Pavel în Tesalonic
1 Voi înșivă știți, fraților, că venirea noastră la voi n-a fost în zadar. 2 Deși am suferit și am fost chinuiți în Filipi, așa cum știți, am îndrăznit totuși, prin Dumnezeul nostru, să vă vorbim despre Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul unei mari lupte. 3 Căci îndemnul nostru nu vine din rătăcire, nici din necurăție, nici din viclenie, 4 ci, așa cum am fost aprobați de Dumnezeu pentru a ni se încredința Evanghelia, tot așa vorbim și noi, nu ca să plăcem oamenilor, ci lui Dumnezeu, Care ne cercetează inimile. 5 Fiindcă, așa cum știți, n-am venit la voi niciodată cu o vorbire lingușitoare, nici nu ne-am prefăcut, încercând să ascundem vreo lăcomie – Dumnezeu este martor – 6 nici n-am căutat să primim glorie de la oameni, nici de la voi, nici de la alții. 7 Ca apostoli ai lui Cristos am fi putut fi o povară pentru voi, dar am fost blânzi cu voi, ca o doică ce are grijă de copiii săi.
8 Astfel, pentru că vă doream binele, am considerat potrivit să împărtășim cu voi nu doar Evanghelia lui Dumnezeu, ci și viețile noastre, fiindcă ne deveniserăți atât de dragi. 9 Căci vă aduceți aminte, fraților, de munca și eforturile noastre, când, în timp ce v-am predicat Evanghelia lui Dumnezeu, am lucrat zi și noapte ca să nu fim o povară pentru niciunul dintre voi. 10 Voi sunteți martori, și Dumnezeu de asemenea, că purtarea noastră față de voi, cei care credeți, a fost sfântă, dreaptă și fără vină. 11 Așa cum știți, am fost, pentru fiecare dintre voi, ca un tată pentru copiii săi, 12 îndemnându-vă, încurajându-vă și insistând să trăiți într-un mod demn de Dumnezeu, Care vă cheamă în Împărăția și gloria Lui.
13 De aceea și noi Îi mulțumim tot timpul lui Dumnezeu pentru că, atunci când ați primit Cuvântul lui Dumnezeu, pe care l-ați auzit de la noi, l-ați primit nu ca pe un cuvânt al oamenilor, ci, așa cum și este de fapt, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează în voi, cei care credeți. 14 Căci voi, fraților, ați devenit urmași ai bisericilor lui Dumnezeu care sunt în Cristos Isus, în Iudeea, pentru că și voi ați suferit, din partea propriilor voștri compatrioți, aceleași lucruri pe care le-au suferit și ele din partea iudeilor, 15 care L-au omorât pe Domnul Isus și pe profeți, iar pe noi ne-au persecutat. Iudeii aceștia nu sunt plăcuți lui Dumnezeu și sunt împotrivitori față de toți oamenii, 16 căci ne împiedică să le vorbim neevreilor cum să fie mântuiți. Astfel, ei întotdeauna au măsura păcatelor lor plină. Dar, în cele din urmă, i-a ajuns mânia lui Dumnezeu .
Dorința lui Pavel de a-i revedea pe tesaloniceni
17 Însă fraților, atunci când am fost despărțiți de voi pentru puțină vreme, cu trupul, dar nu cu inima, am dorit cu și mai mare ardoare să vă vedem chipurile. 18 Am vrut să venim la voi – cel puțin eu, Pavel, am încercat de câteva ori – dar Satan ne-a împiedicat. 19 Care este speranța sau bucuria sau coroana cu care ne lăudăm înaintea Domnului nostru Isus, la venirea Lui? Oare nu voi? 20 Într-adevăr, voi sunteți gloria și bucuria noastră!
Cum a propovăduit Pavel
1 Căci voi înșivă știți, fraților, că intrarea noastră la voi n‐a fost în zadar. 2 Ci, deși am suferit mai înainte și am fost înfruntați rușinos în Filipi , după cum știți, am luat îndrăzneală în Dumnezeul nostru să vorbim către voi evanghelia lui Dumnezeu cu multă luptă. 3 Căci îndemnarea noastră nu este din rătăcire, nici din necurățenie, nici în înșelăciune; 4 ci, după cum am fost găsiți buni de Dumnezeu ca să ni se încredințeze evanghelia, tot așa vorbim, nu plăcând oamenilor ci lui Dumnezeu, care ne cearcă inimile. 5 Căci niciodată n‐am întrebuințat cuvânt de lingușire, după cum știți, nici cu ascunziș de lăcomie de bani, Dumnezeu este martor, 6 nici căutând slavă de la oameni, nici de la voi, nici de la alții, deși putem să fim cu greutate ca apostoli ai lui Hristos. 7 Ci am fost blânzi în mijlocul vostru, cum dezmiardă o doică pe copiii ei. 8 Astfel, plini de iubire pentru voi, eram bucuroși să vă dăm nu numai evanghelia lui Dumnezeu, ci și sufletele noastre chiar, pentru că vă făcuserăți iubiți nouă. 9 Căci vă aduceți aminte, fraților, de osteneala noastră și de munca noastră: noapte și zi lucrând spre a nu îngreuia pe cineva dintre voi, v‐am propovăduit evanghelia lui Dumnezeu. 10 Voi sunteți martori și Dumnezeu de asemenea , cu câtă sfințenie și dreptate și neprihănire am fost către voi care credeți, 11 după cum știți, îndemnându‐vă și povățuind pe fiecare dintre voi ca un tată pe copiii săi, și mărturisindu‐vă 12 să umblați în chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la împărăția și slava sa.
Sufierințele tesalonicenilor
13 Și pentru aceasta și noi mulțumim lui Dumnezeu neîncetat că atunci când ați primit cuvântul auzit de la noi, care este al lui Dumnezeu, ați primit nu un cuvânt al oamenilor, ci, după cum este cu adevărat, Cuvântul lui Dumnezeu, care și lucrează în voi care credeți. 14 Căci voi, fraților, v‐ați făcut următori ai bisericilor lui Dumnezeu care sunt în Iudeea în Hristos Isus: pentru că ați suferit și voi aceleași de la cei de un neam cu voi, ca și ei de la iudei, 15 care au omorât și pe Domnul Isus, și pe prorocii lor, și pe noi ne‐au prigonit și nu sunt plăcuți lui Dumnezeu și sunt protivnici tuturor oamenilor, 16 oprindu‐ne să vorbim Neamurilor ca să fie mântuite, pentru că să umple totdeauna măsura păcatelor lor. Dar mânia a dat peste ei până la capăt.
Trimiterea lui Timotei
17 Dar noi, fraților, fiind lipsiți de voi pentru o vreme de un ceas, cu fața , nu cu inima, ne‐am silit și mai mult cu mult dor ca să vă vedem fața. 18 De aceea am voit să venim la voi, eu Pavel, și o dată și de două ori; și ne‐a împiedicat Satana . 19 Căci care este nădejdea noastră sau bucuria sau cununa laudei? Oare nu chiar voi înaintea Domnului nostru Isus la venirea lui? 20 Căci voi sunteți slava și bucuria noastră.