Celebrarea Paștelui
1 Ezechia a trimis solie peste tot în Israel și Iuda și a scris scrisori chiar și celor din Efraim și Manase, chemându-i la Casa Domnului, în Ierusalim, pentru a sărbători Paștele Domnului, Dumnezeul lui Israel. 2 Regele se sfătuise la Ierusalim cu căpeteniile sale și cu toată adunarea să sărbătorească Paștele în luna a doua, 3 pentru că nu au putut să-l sărbătorească la vremea sa, deoarece nu se sfințiseră destui preoți, iar poporul nu se adunase la Ierusalim. 4 Propunerea a plăcut atât regelui, cât și întregii adunări. 5 Prin urmare, ei au dat o poruncă prin care urma să se străbată tot Israelul, de la Beer-Șeba până la Dan, pentru a-i chema pe oameni la Ierusalim ca să sărbătorească Paștele Domnului, Dumnezeul lui Israel, căci demult nu-l mai sărbătoriseră în mare număr, după cum era scris. 6 Și, așa cum poruncise regele, mesagerii au dus în tot Israelul și în Iuda scrisorile regelui și ale căpeteniilor sale, în care se spunea:
„Fii ai lui Israel, întoarceți-vă la Domnul, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel, iar El Se va întoarce la rămășița care a scăpat, la cei ce au scăpat din mâna împăraților Asiriei! 7 Nu fiți ca părinții și ca frații voștri care au fost necredincioși față de Domnul, Dumnezeul strămoșilor voștri, și pe care El i-a lăsat pradă pustiirii, după cum vedeți astăzi . 8 Acum, nu fiți încăpățânați, ca strămoșii voștri. Dați mâna cu Domnul, veniți la Sfântul Lui Lăcaș, pe care l-a sfințit pe vecie, și slujiți Domnului, Dumnezeul vostru, ca să se depărteze de la voi mânia Lui. 9 Căci, dacă vă veți întoarce la Domnul, frații voștri și fiii voștri vor găsi îndurare la cei ce i-au luat captivi și se vor întoarce în țara aceasta, căci Domnul, Dumnezeul vostru, este plin de har și milostiv și nu-Și va întoarce fața de la voi, dacă vă întoarceți la El“.10 Mesagerii au străbătut fiecare cetate din Efraim și Manase, până în Zabulon, însă oamenii râdeau de ei și-i batjocoreau. 11 Totuși, au existat unii din Așer, din Manase și din Zabulon care s-au smerit și au venit la Ierusalim. 12 De asemenea, și în Iuda, mâna lui Dumnezeu i-a unit pentru ca ei să împlinească porunca regelui și a căpeteniilor, poruncă dată potrivit Cuvântului Domnului.
13 În luna a doua, o mulțime de oameni s-a adunat la Ierusalim ca să celebreze Sărbătoarea Azimelor. Era o adunare foarte mare. 14 S-au ridicat și au îndepărtat altarele care erau în Ierusalim, precum și toate altarele pentru tămâiere și le-au aruncat în pârâul Chidron. 15 Apoi, în a paisprezecea zi a lunii a doua, au înjunghiat mieii de Paște. Preoții și leviții, plini de rușine, s-au sfințit și au adus arderi-de-tot la Casa Domnului. 16 Ei stăteau la locurile lor, așa cum era hotărât cu privire la ei în Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu; și preoții stropeau sângele pe care-l luau de la leviți. 17 Fiindcă erau mulți în adunare care nu se sfințiseră, leviții au înjunghiat ei înșiși mieii de Paște pentru toți aceia care nu erau curați și nu puteau să-i închine ei înșiși Domnului. 18 Căci majoritatea poporului, mulți din Efraim, din Manase, din Isahar și din Zabulon, deși nu se curățiseră, totuși mâncaseră jertfa de Paște, nerespectând cele scrise. Însă Ezechia s-a rugat pentru ei, zicând: „Domnul, Care este bun, să-i ierte 19 pe toți aceia care s-au hotărât în inimile lor să-L caute pe Dumnezeu, pe Domnul, Dumnezeul strămoșilor lor, chiar și fără să se curățească potrivit reglementărilor Sfântului Lăcaș!“. 20 Domnul l-a ascultat pe Ezechia și a vindecat poporul.
21 Fiii lui Israel prezenți la Ierusalim au celebrat, cu mare bucurie, Sărbătoarea Azimelor, timp de șapte zile. Leviții și preoții Îl lăudau pe Domnul în fiecare zi cu instrumentele de laudă ale Domnului.
22 Ezechia a vorbit pe placul inimii tuturor leviților care arătaseră o bună înțelegere a slujbei Domnului. Ei au mâncat, timp de șapte zile, din partea cuvenită lor, au adus jertfe de pace și I-au mulțumit Domnului, Dumnezeul strămoșilor lor.
23 Întreaga adunare s-a sfătuit să mai celebreze încă șapte zile. Și au celebrat cu bucurie încă șapte zile, 24 deoarece Ezechia, regele lui Iuda, oferise adunării o mie de tauri și șapte mii de oi, iar căpeteniile oferiseră adunării o mie de tauri și zece mii de oi, și deoarece mulți preoți se sfințiseră. 25 Toată adunarea lui Iuda, împreună cu preoții și leviții, și toată adunarea celor sosiți din Israel, precum și străinii, cei sosiți din țara lui Israel și cei ce locuiesc în Iuda, s-au bucurat împreună . 26 A fost o mare bucurie în Ierusalim, așa cum nu a mai fost în Ierusalim din zilele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel. 27 Preoții și leviții s-au ridicat și au binecuvântat poporul. Glasul lor s-a făcut auzit, iar rugăciunea lor a ajuns până la Lăcașul Tău cel Sfânt, până la ceruri.
Prăznuirea Paștelor
1 Și Ezechia a trimis la tot Israelul și Iuda și a scris epistole și lui Efraim și Manase, să vină la casa Domnului la Ierusalim să facă paștele Domnului Dumnezeul lui Israel. 2 Și împăratul s‐a sfătuit cu mai marii săi și cu toată obștea în Ierusalim să facă paștele în luna a doua. 3 Căci n‐au putut să le facă la vremea aceea, pentru că nu se sfințiseră destui preoți și poporul nu se adunase încă la Ierusalim. 4 Și lucrul a fost drept în ochii împăratului și în ochii obștii întregi. 5 Și au hotărât să facă o strigare în tot Israelul de la Beer‐Șeba până la Dan ca să vină să facă paștele Domnului Dumnezeul lui Israel, la Ierusalim: căci de mult nu le făcuseră cum era scris. 6 Și alergătorii au mers cu scrisorile din mâna împăratului și mai marilor săi în tot Israelul și Iuda și după porunca împăratului ziceau: Copii ai lui Israel, întoarceți‐vă la Domnul Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel și el se va întoarce la rămășița ce a scăpat din voi din mâna împăraților Asiriei. 7 Și nu fiți ca părinții voștri și ca frații voștri care au păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului părinților lor, așa că i‐a dat pustiirii , cum vedeți. 8 Și nu vă întăriți grumajii ca părinții voștri; dați mâna Domnului și veniți la locașul său sfințit, pe care l‐a sfințit în veci și slujiți Domnului Dumnezeului vostru, ca să se întoarcă de la voi aprinderea mâniei sale. 9 Căci, dacă vă veți întoarce la Domnul, frații voștri și copiii voștri vor afla compătimire înaintea celor ce i‐au luat prinși și se vor întoarce în țara aceasta: căci Domnul Dumnezeul vostru este milos și îndurător și nu‐și va întoarce fața de la voi, dacă vă veți întoarce la el. 10 Și alergătorii au trecut din cetate în cetate, prin țara lui Efraim și Manase, până la Zabulon: dar au râs de ei și și‐au bătut joc de ei. 11 Totuși unii bărbați din Așer și din Manase și din Zabulon s‐au smerit și au venit la Ierusalim. 12 Și mâna lui Dumnezeu a fost peste Iuda și le‐a dat aceeași inimă ca să facă porunca împăratului și a mai marilor, după cuvântul Domnului. 13 Și s‐a adunat mult popor la Ierusalim să facă sărbătoarea azimilor în luna a doua, o foarte mare obște. 14 Și s‐au sculat și au îndepărtat altarele care erau în Ierusalim și au îndepărtat toate altarele tămâiei și le‐au aruncat în pârâul Chedron. 15 Și au junghiat paștele la patrusprezece ale lunii a doua și preoții și leviții s‐au rușinat și s‐au sfințit și au adus arderile de tot în casa Domnului. 16 Și au stătut în locul lor, după datina lor, după legea lui Moise, omul lui Dumnezeu. Preoții au stropit sângele luat din mâna leviților. 17 Căci erau mulți în obște care nu se sfințiseră; pentru aceea leviții au luat asupra lor junghierea paștelor pentru oricine nu era curat, ca să‐i sfințească Domnului. 18 Căci o mulțime din popor, mulți din Efraim și din Manase, din Isahar și din Zabulon, nu se curățiseră și au mâncat paștele altfel decât era scris. Dar Ezechia s‐a rugat pentru ei zicând: Domnul care este bun să ierte fiecăruia, 19 care și‐a îndreptat inima să caute pe Dumnezeu, Domnul Dumnezeul părinților săi, deși nu este curățit după curățirea sfântului locaș. 20 Și Domnul a asculat pe Ezechia și a vindecat pe popor. 21 Și copiii lui Israel care se aflau în Ierusalim au făcut sărbătoarea azimilor șapte zile cu bucurie mare: și leviții și preoții lăudau pe Domnul, zi de zi, cântând cu instrumente de laudă Domnului. 22 Și Ezechia a vorbit la inima tuturor leviților care aveau pricepere în cunoștința bună a Domnului; și au mâncat jertfele de sărbătoare în cele șapte zile, aducând jertfe de pace și înălțând pe Domnul Dumnezeul părinților lor. 23 Și toată obștea s‐a sfătuit să facă alte șapte zile: și au făcut cele șapte zile cu bucurie. 24 Căci Ezechia, împăratul lui Iuda, a dat obștei ca dar ridicat o mie de boi și șapte mii de oi; și mai marii au dat obștei o mie de boi și zece mii de oi; și un mare număr de preoți s‐au sfințit. 25 Și toată obștea lui Iuda s‐a bucurat și preoții și leviții și toată obștea care venise din Israel, și străinii de loc care veniseră din țara lui Israel și care locuiau în Iuda. 26 Și a fost mare bucurie în Ierusalim; căci din zilele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, nu fusese așa ceva în Ierusalim. 27 Și preoții și leviții s‐au sculat și au binecuvântat pe popor: și glasul lor a fost auzit și rugăciunea lor s‐a suit până la locuința sa cea sfântă în ceruri.