Domnia lui Ezechia peste Iuda
(2 Cron. 29:1-22 31:1, 2 20-21)1 Ezechia, fiul lui Ahaz, regele lui Iuda, a început să domnească în al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel. 2 El era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de douăzeci și nouă de ani. Mama lui se numea Abi și era fata lui Zaharia. 3 El a făcut ce este drept înaintea ochilor Domnului, tot așa cum făcuse David, strămoșul său. 4 A îndepărtat înălțimile și a zdrobit stâlpii sacri, a tăiat stâlpul Așerei și a zdrobit în bucăți șarpele de bronz pe care îl făcuse Moise, deoarece fiii lui Israel obișnuiau să ardă tămâie înaintea lui și îl numeau Nehuștan.
5 Ezechia s-a încrezut în Domnul, Dumnezeul lui Israel. Dintre toți regii lui Iuda care au fost înaintea lui sau care au urmat după el, n-a fost niciunul ca el. 6 El s-a alipit de Domnul, nu s-a depărtat de El și a păzit poruncile pe care Domnul i le-a dat lui Moise. 7 Domnul a fost cu Ezechia, care a reușit în tot ce s-a dus să facă. El s-a răsculat împotriva împăratului Asiriei și nu i-a mai slujit. 8 Ezechia i-a învins pe filisteni până la Gaza și le-a distrus teritoriile, de la turnurile de pază până la cetățile fortificate.
9 În al patrulea an al lui Ezechia, care era și al șaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, a venit împotriva Samariei și a asediat-o. 10 După trei ani de asediu, asirienii au cucerit-o. Așadar, Samaria a fost cucerită în al șaselea an al lui Ezechia, care era și al nouălea an al lui Osea, regele lui Israel. 11 Împăratul Asiriei l-a dus pe Israel în captivitate, în Asiria. El i-a pus să locuiască în Halah, în Gozan, de-a lungul râului Habor, și în cetățile mezilor, 12 din cauză că n-au ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul lor, ci au încălcat legământul Lui și pentru că n-au ascultat și nici n-au împlinit tot ce le-a poruncit Moise, slujitorul Domnului.
Ierusalimul amenințat de către Sanherib
(2 Cron. 32:1-19Is. 36:1-22)13 În al paisprezecelea an al regelui Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, a venit împotriva tuturor cetăților fortificate ale lui Iuda și le-a cucerit. 14 După aceea, Ezechia, regele lui Iuda, a trimis următorul mesaj împăratului Asiriei, care se afla în Lachiș: „Am greșit! Depărtează-te de mine și îți voi da orice îmi vei cere!“. Împăratul Asiriei a cerut de la Ezechia, regele lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur. 15 Ezechia i-a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului și în vistieriile palatului regelui. 16 Atunci, Ezechia a desprins aurul cu care tot el, regele lui Iuda, acoperise ușile și stâlpii Templului Domnului, și l-a dat împăratului Asiriei.
17 Împăratul Asiriei i-a trimis din Lachiș la regele Ezechia, în Ierusalim, pe Tartan, pe Rab-Saris și pe Rab-Șache, cu o armată puternică. Ei au înaintat spre Ierusalim și, când au ajuns, s-au oprit la canalul de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Terenul Spălătorului. 18 Apoi l-au chemat pe rege. Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Șebna și cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, s-au dus la ei.
19 Rab-Șache le-a zis:
‒ Spuneți-i lui Ezechia:
„Așa vorbește marele împărat, împăratul Asiriei: «Pe ce se bazează această încredere a ta? 20 Tu ai spus: ‘sfat și putere pentru război’, dar acestea sunt doar niște vorbe de pe buze. În cine te încrezi acum, de te-ai răsculat împotriva mea? 21 Iată că acum te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, care străpunge și rănește mâna oricui se sprijină pe ea. Așa este Faraon, regele Egiptului, pentru toți cei ce se încred în el. 22 Dacă îmi veți spune: ‘Noi ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălțimi și altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda și Ierusalimului: ‘Să vă închinați înaintea acestui altar din Ierusalim!’»?23 Vino acum, te rog, și fă o înțelegere cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: eu îți voi da două mii de cai, dacă tu vei putea găsi călăreți pentru ei. 24 Și cum vei putea îndepărta măcar o singură căpetenie dintre cei mai neînsemnați slujitori ai stăpânului meu, când tu te încrezi în Egipt pentru care și călăreți? 25 Mai mult, am venit eu oare fără Domnul împotriva acestui loc, ca să-l distrug? Domnul mi-a zis: «Du-te împotriva acestei țări și distruge-o!»“.26 Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Șebna și Ioah i-au răspuns lui Rab-Șache:
‒ Vorbește, te rugăm, slujitorilor tăi în aramaică, pentru că o înțelegem. Nu ne vorbi în iudaică, în auzul poporului care este pe zid.
27 Dar Rab-Șache le-a zis:
‒ Oare la stăpânul tău și la tine am fost trimis de stăpânul meu ca să spun aceste cuvinte? Oare nu am fost trimis la oamenii aceștia, care stau pe zid să-și mănânce propriile murdării și să-și bea propria urină împreună cu voi?
28 Atunci Rab-Șache s-a ridicat și a strigat cu glas tare în limba iudaică, zicând:
‒ Ascultați cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei! 29 Așa vorbește împăratul:
„Nu-l lăsați pe Ezechia să vă amăgească, fiindcă nu va putea să vă elibereze din mâna mea! 30 Nu-l lăsați pe Ezechia să vă convingă să vă încredeți în Domnul, zicându-vă: «Cu siguranță Domnul ne va elibera și cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei!».
31 Nu-l ascultați pe Ezechia, căci așa vorbește împăratul Asiriei: «Faceți pace cu mine și veniți afară la mine. Atunci fiecare dintre voi va mânca din via lui și din smochinul lui și va bea apă din fântâna lui, 32 până voi veni și vă voi lua într-o țară ca a voastră, o țară cu belșug de grâne și de must, de pâine și de vii, de măsline și de miere. Astfel, veți trăi și nu veți muri. Nu-l ascultați pe Ezechia, fiindcă el vă îndrumă greșit când zice: ‘Domnul ne va elibera!’. 33 Și-a eliberat vreunul dintre dumnezeii națiunilor țara din mâna împăratului Asiriei? 34 Unde sunt dumnezeii Hamatului și ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, ai Henei și ai Ivei? Au eliberat ei Samaria din mâna mea? 35 Care dintre toți dumnezeii acestor țări și-au eliberat țara din mâna mea? Prin urmare, cum ar putea Domnul să elibereze Ierusalimul din mâna mea?»“.
36 Poporul a tăcut și nu i-a răspuns niciun cuvânt, căci porunca regelui era: „Să nu-i răspundeți!“. 37 Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Șebna și cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au venit la Ezechia cu hainele sfâșiate și i-au spus cuvintele lui Rab-Șache.
Ezechia, împăratul lui Iuda
1 Și a fost așa : în anul al treilea al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, a început să domnească Ezechia , fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda. 2 Era de douăzeci și cinci de ani când s‐a făcut împărat și a domnit douăzeci și nouă de ani în Ierusalim. Și numele mamei lui era Abi , fata lui Zaharia. 3 Și a făcut ce era drept în ochii Domnului, după toate cele ce făcuse David, tatăl său. 4 El a îndepărtat înălțimile și a dărâmat stâlpii și a tăiat Astarteele și a sfărâmat șarpele de aramă, pe care‐l făcuse Moise, căci până în zilele acelea copiii lui Israel ardeau tămâie la el; și l‐a numit Nehuștan. 5 El s‐a încrezut în Domnul Dumnezeul lui Israel și n‐a fost după el asemenea lui între toți împărații lui Iuda și nici între cei care fuseseră mai înainte de el. 6 Și s‐a lipit de Domnul și nu s‐a depărtat de pe urma lui și a păzit poruncile lui pe care le poruncise lui Moise Domnul. 7 Și Domnul a fost cu el; propășia oriîncotro ieșea și s‐a răsculat împotriva împăratului Asiriei și nu i‐a slujit. 8 El a bătut pe filisteni până la Gaza și hotarele ei de la turnul paznicilor până la cetatea întărită.
Luarea Samariei
9 Și a fost așa : în al patrulea an al împăratului Ezechia, care era al șaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s‐a suit împotriva Samariei și a împresurat‐o. 10 Și după trecere de trei ani a luat‐o; în al șaselea an al lui Ezechia, care este al nouălea an al lui Osea, împăratul lui Israel, Samaria a fost luată. 11 Și împăratul Asiriei a strămutat pe Israel în Asiria și i‐a așezat în Halah și la Hobor, pe râul Gozan și în cetățile Mezilor, 12 pentru că n‐au ascultat de glasul Domnului Dumnezeului lor și au călcat legământul său, tot ce poruncise Moise, robul Domnului, și n‐au ascultat nici n‐au făcut.
Ierusalimul împresurat de Sanherib
13 Și în al patrusprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s‐a suit împotriva tuturor cetăților întărite ale lui Iuda și le‐a luat. 14 Și Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimis la împăratul Asiriei în Lachis, zicând: Am păcătuit, retrage‐te de la mine; orice vei pune asupră‐mi voi purta. Și împăratul Asiriei a pus asupra lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur. 15 Și Ezechia i‐a dat tot argintul care s‐a aflat în casa Domnului și în vistieriile casei împăratului. 16 În vremea aceea Ezechia a tăiat aurul de pe ușile casei Domnului și de pe ușiorii pe care îi acoperise Ezechia, împăratul lui Iuda, și l‐a dat împăratului Asiriei. 17 Și împăratul Asiriei a trimis din Lachis pe Tartan și pe Rab‐Saris și pe Rabșache împotriva împăratului Ezechia cu putere mare la Ierusalim. Și s‐au suit și au venit la Ierusalim. Și s‐au suit și au venit și au stătut lângă canalul de apă al iazului de sus, care este pe calea cea mare a țarinei albitorului. 18 Și au chemat pe împărat. Și Eliachim, fiul lui Hilchia, care era peste casă și Șebna scriitorul și Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul de cronici, au ieșit la ei. 19 Și Rabșache le‐a zis: Spuneți, vă rog, lui Ezechia: Așa zice împăratul cel mare, împăratul Asiriei: Ce este încrederea aceasta cu care te încrezi? 20 Tu zici, dar sunt vorbe de buze: Este sfat și putere pentru război. Dar în cine te încrezi de te‐ai răsculat împotriva mea? 21 Și acum iată , te încrezi în toiagul acela de trestie frântă, în Egipt, pe care dacă se va rezema cineva, își va înțepa mâna și o va străpunge: Așa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toți cei ce se încred în el. 22 Iar dacă‐mi vei zice: Ne încredem în Domnul Dumnezeul nostru! Oare nu este el acela ale cărui înălțimi și altare le îndepărtase Ezechia zicând lui Iuda și Ierusalimului: Să vă închinați înaintea acestui altar în Ierusalim? 23 Și acum, dă ostatici domnului meu împăratul Asiriei și îți voi da două mii de cai, dacă poți să încaleci călăreți pe ei. 24 Și cum vei întoarce îndărăt fața unui căpitan dintre cei mai mici slujitori ai domnului meu? Și‐ți pui încrederea în Egipt pentru care și călăreți! 25 Și acum oare fără Domnul m‐am suit eu împotriva locului acestuia ca să‐l stric? Domnul mi‐a zis: Suie‐te împotriva țării acesteia și strică‐o. 26 Și Eliachim, fiul lui Hilchia, și Șebna și Ioah au zis lui Rabșache: Te rugăm, vorbește slujitorilor tăi în limba siriană căci o înțelegem și nu vorbi cu noi în limba iudeilor în urechile poporului care este pe zid. 27 Și Rabșache le‐a zis: Oare către domnul tău și către tine m‐a trimis domnul meu să vorbesc cuvintele acestea? Oare nu către bărbații care șed pe zid ca să‐și mănânce balega și să‐și bea chiar udul cu voi? 28 Și Rabșache a stătut și a strigat cu glas tare în limba iudeilor, și a vorbit, zicând: Ascultați cuvântul împăratului celui mare, al împăratului Asiriei! 29 Așa zice împăratul: Să nu vă înșele Ezechia căci nu va putea să vă scape din mâna lui. 30 Și să nu vă facă Ezechia să vă puneți încrederea în Domnul zicând: Domnul ne va scăpa negreșit și cetatea aceasta nu va fi dată în mâna împăratului Asiriei. 31 N‐ascultați de Ezechia căci așa zice împăratul Asiriei: Faceți binecuvântare cu mine și ieșiți la mine și mâncați fiecare din vița sa de vie și fiecare din smochinul său și beți fiecare din apele puțului său 32 până voi veni și vă voi lua într‐o țară ca țara voastră, țară de grâu și must, țară de pâine și vin, țară de măslini și de miere, ca să trăiți și să nu muriți; și n‐ascultați de Ezechia când vă înduplecă zicând: Domnul ne va scăpa. 33 A scăpat oare vreunul din dumnezeii neamurilor țara lui din mâna împăratului Asiriei? 34 Unde sunt dumnezeii Hamatului și ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, ai Henei și ai Ivei? Oare au scăpat ei Samaria din mâna mea? 35 Cine sunt aceia dintre toți dumnezeii țărilor care au scăpat țara lor din mâna mea ca Domnul să scape Ierusalimul din mâna mea? 36 Și poporul a tăcut și nu i‐a răspuns niciun cuvânt căci porunca împăratului era: Nu‐i răspundeți. 37 Și Eliachim, fiul lui Hilchia, care era peste casă, și Șebna, scriitorul, și Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul de cronici, au venit la Ezechia cu hainele sfâșiate și i‐au spus cuvintele lui Rabșache.