Pavel înaintea lui Festus
1 La trei zile după ce a sosit în provincie, Festus s-a dus din Cezareea la Ierusalim. 2 Conducătorii preoților și liderii iudeilor i-au făcut cunoscute acuzațiile împotriva lui Pavel 3 și l-au rugat să le facă favoarea de a-l trimite pe Pavel la Ierusalim; ei pregătiseră o capcană, ca să-l omoare pe drum. 4 Atunci Festus le-a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși urmează să plece într-acolo cât de curând. 5 „Prin urmare, a spus el, cei mai de seamă dintre voi să meargă cu mine în Cezareea și, dacă este ceva greșit în omul acesta, să-l acuze“.
6 Festus a rămas printre ei nu mai mult de opt sau zece zile, apoi a coborât în Cezareea. În ziua următoare, s-a așezat pe scaunul de judecată și a poruncit să fie adus Pavel. 7 Când a sosit Pavel, iudeii care veniseră din Ierusalim s-au adunat în jurul lui și au adus împotriva lui multe acuzații grave, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel s-a apărat astfel:
‒ N-am păcătuit nici față de Legea iudeilor, nici față de Templu, nici față de Cezar.
9 Însă Festus, dorind să câștige favoarea iudeilor, l-a întrebat pe Pavel, zicând:
‒ Vrei să vii la Ierusalim și să fii judecat acolo, înaintea mea, pentru aceste lucruri?
10 Pavel a zis:
‒ Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Nu le-am făcut nimic rău iudeilor, așa cum știi și tu foarte bine. 11 Dacă am făcut vreun rău sau dacă am comis ceva pentru care merităm să fim pedepsiți cu moartea, nu încerc să scap de ea. Dar dacă nu este nimic adevărat cu privire la lucrurile de care mă acuză ei, nimeni nu mă poate preda lor! Fac apel la Cezar!
12 Atunci Festus, după ce a discutat cu membrii consiliului, a răspuns:
‒ Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce!
Festus se consultă cu regele Agrippa
13 După câteva zile, au venit în Cezareea regele Agrippa și Berenice, ca să-l salute pe Festus.
14 Pentru că au stat acolo mai multe zile, Festus i-a relatat regelui cazul lui Pavel, zicând:
‒ Este aici un om care a fost lăsat de Felix în închisoare, 15 despre care m-au informat conducătorii preoților și bătrânii iudeilor, când am fost în Ierusalim, cerând condamnarea lui. 16 Le-am răspuns că nu este obiceiul romanilor să predea vreun om înainte ca acuzatul să fi fost pus față în față cu acuzatorii săi și să se fi putut apăra împotriva acuzației. 17 Ei au venit deci aici, iar eu n-am amânat, ci m-am așezat pe scaunul de judecată chiar în ziua următoare și am poruncit ca omul să fie adus. 18 Acuzatorii, când s-au ridicat, n-au adus nicio acuzație cu privire la vreuna dintre faptele rele la care mă așteptam, 19 ci aveau cu el niște dispute referitoare la propria lor religie și la un oarecare Isus, Care a murit și despre Care Pavel susținea că este viu. 20 Fiindcă eram nedumerit cu privire la aceste controverse, l-am întrebat pe Pavel dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri. 21 Pavel însă a făcut apel să fie ținut sub pază până la decizia împăratului, așa că am poruncit să fie ținut sub pază până când îl voi trimite la Cezar.
22 Agrippa i-a zis lui Festus:
‒ Aș vrea să-l aud și eu pe omul acesta!
Festus i-a răspuns:
‒ Îl vei auzi mâine.
Pavel înaintea lui Agrippa
23 Așadar, în ziua următoare, Agrippa și Berenice au venit cu mare fast și au intrat în sala de audieri împreună cu tribunii și cu oamenii de seamă ai cetății, iar Festus a poruncit să fie adus Pavel.
24 Festus a zis:
‒ Rege Agrippa și voi, toți bărbații care sunteți prezenți aici cu noi! Iată-l pe omul cu privire la care toată mulțimea iudeilor a făcut apel la mine, atât în Ierusalim, cât și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască. 25 Fiindcă am înțeles că nu a comis nimic pentru care merită să fie pedepsit cu moartea și, întrucât el însuși a făcut apel la împărat, am hotărât să-l trimit la acesta . 26 Eu n-am ceva sigur să-i scriu stăpânului cu privire la el. De aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, rege Agrippa, pentru ca, după ce se va face investigarea, să am ce să scriu. 27 Căci mi se pare absurd să trimit la împărat un deținut fără să arăt care sunt acuzațiile împotriva lui.
1 Festus deci, după ce a pășit pe ținutul său, la trei zile s‐a suit de la Cesarea la Ierusalim. 2 Și mai marii preoților și fruntașii iudeilor au făcut plângere împotriva lui Pavel. Și‐l rugau, 3 cerând ca un hatâr împotriva lui să trimită să‐l aducă la Ierusalim; făcând o pândă ca să‐l răpună pe cale. 4 Festus deci a răspuns că Pavel este ținut în pază la Cesarea și că el însuși are să plece acolo în curând. 5 Deci care dintre voi, zice el, sunt cu putere, să se pogoare cu mine și dacă este ceva nelalocul său în bărbat, să‐l învinuiască. 6 Și după ce a zăbovit între ei nu mai mult de opt sau zece zile, s‐a pogorât la Cesarea și a doua zi a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel. 7 Și când a venit el, iudeii care se pogorâseră de la Ierusalim l‐au înconjurat aducând împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu puteau să le dovedească, 8 pe când Pavel se apăra: N‐am păcătuit cu nimic, nici față de legea iudeilor, nici față de Templu, nici față de Cesar. 9 Dar Festus, voind să capete mulțumire de la iudei, a răspuns lui Pavel și a zis: Voiești să te pogori la Ierusalim și să fii judecat acolo înaintea mea pentru acestea? 10 Dar Pavel a zis: Eu stau înaintea scaunului de judecător al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat; pe iudei cu nimic nu i‐am nedreptățit, după cum și tu mai bine cunoști. 11 Deci, dacă nu sunt în drept și am făptuit ceva vrednic de moarte, nu mă feresc de moarte; iar dacă nu este nimic adevărat din cele pentru care mă învinuiesc aceștia, nimeni nu poate să mă dăruiască lor. Cer să fiu judecat de Cezarul. 12 Atunci Festus, după ce a chibzuit împreună cu cei din sfat, a răspuns: Ai cerut să fii judecat de Cezarul, te vei duce la Cezarul.
Împăratul Agripa la Cesarea
13 Și după ce au trecut câteva zile, Agripa împăratul și Berenice au sosit la Cesarea ca să ureze lui Festus bun venit. 14 Și fiindcă au zăbovit acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cele despre Pavel zicând: Este un bărbat lăsat în închisoare de Felix: 15 pentru care, când eram eu la Ierusalim, mai marii preoților și bătrânii iudeilor mi‐au adus plângere, cerând o hotărâre împotriva lui; 16 cărora le‐am răspuns că romanii n‐au obiceiul să dăruiască pe un om mai înainte ca pârâtul să aibă de față pârâșii lui și să aibă prilej de apărare pentru învinuire. 17 Deci după ce au venit ei aici, n‐am făcut nicio amânare și a doua zi am șezut pe scaunul de judecător și am poruncit ca să fie adus bărbatul 18 în privința căruia, când s‐au sculat pârâșii, nu aduceau nicio vină din acele rele pe care le bănuiam eu, 19 ci aveau față de el niște întrebări pentru religia lor și pentru un oarecare Isus mort, despre care Pavel zicea că este viu. 20 Și eu nedumerindu‐mă cum să cercetez despre acestea, întrebam dacă el ar voi să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru acestea. 21 Dar când Pavel a cerut ca să fie ținut pentru hotărârea lui August, am poruncit să fie ținut până‐l voi trimite la Cezarul. 22 Și Agripa a zis lui Festus: Aș vrea și eu însumi să aud pe acest om. Mâine, zice el, îl vei auzi. 23 Deci a doua zi când a venit Agripa și Berenice cu mult alai, au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și bărbații cei mai aleși ai cetății și Festus a poruncit și a fost adus Pavel. 24 Și Festus a zis: Împărate Agripa și toți bărbații care sunteți de față cu noi, priviți pe acesta despre care toată mulțimea iudeilor în Ierusalim și aici mi‐au adus pâră, strigând că nu trebuie să mai trăiască. 25 Dar eu am înțeles că n‐a făptuit nimic vrednic de moarte și el însuși cerând să fie judecat de Augustul, am hotărât să‐l trimit. 26 Despre care n‐am ceva temeinic să scriu domnului meu. De aceea l‐am adus înaintea voastră și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca după ce se va face cercetare cu de‐amănuntul, să am ce să scriu. 27 Căci mi se pare fără rost ca trimițând pe un închis, să nu însemn și pricinile împotriva lui.