Reglementări privind anul iertării
1 La sfârșitul fiecăror șapte ani să acorzi iertarea datoriilor. 2 Și iertarea datoriilor se va face astfel: orice proprietar care l-a împrumutat pe semenul său va trebui să anuleze împrumutul dat. Să nu-l oblige pe semenul sau pe fratele său să-i plătească, pentru că Domnul a instituit acest timp de iertare a datoriilor . 3 Îl vei putea obliga pe străin să plătească , dar datoria fratelui tău va trebui s-o anulezi. 4 Nu va trebui să existe între voi niciun nevoiaș, deoarece în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți-o dă în stăpânire ca s-o moștenești, El te va binecuvânta foarte mult, 5 însă numai dacă vei asculta cu atenție de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind și împlinind toate poruncile acestea, pe care eu ți le dau astăzi. 6 Căci Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta după cum ți-a promis și vei putea împrumuta multor națiuni, dar tu nu vei lua cu împrumut. Vei stăpâni peste multe națiuni, dar nimeni nu va stăpâni peste tine.
7 Dacă va exista printre voi vreun nevoiaș, dintre frații voștri, într-una dintre cetățile voastre, în țara pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru, să nu vă împietriți inimile și să nu vă închideți mâna față de fratele vostru nevoiaș. 8 Ci să-ți deschizi mâna ca să-l împrumuți cu tot ceea ce are nevoie. 9 Ai grijă ca nu cumva să fie vreo ticăloșie în inima ta și să spui: «Of , se apropie anul al șaptelea, anul iertării datoriilor!» și ca nu cumva să privești cu ochi rău pe fratele tău nevoiaș și să nu-l împrumuți. Atunci el va striga către Domnul și vei fi vinovat de păcat. 10 Să-i dai cu dărnicie, nu cu părere de rău în inimă, căci pentru aceasta te va binecuvânta Domnul, Dumnezeul tău, în toate lucrările tale și în orice realizare a mâinilor tale. 11 Întotdeauna vor exista oameni nevoiași în țară. De aceea îți poruncesc: «Să fii darnic față de fratele tău sărac și față de cel nevoiaș din țara ta».
Eliberarea sclavilor
(Ex. 21:2-6)12 Dacă fratele tău, evreu sau evreică, ți se va vinde, să te slujească timp de șase ani, iar în al șaptelea an să-l lași să plece liber de la tine. 13 Când îl vei lăsa să plece liber de la tine, să nu-l trimiți cu mâinile goale. 14 Să-i dai produse din turma ta, din aria ta și din presa ta de struguri, cu care Domnul, Dumnezeul tău, te-a binecuvântat. 15 Adu-ți aminte că și tu ai fost sclav în țara Egiptului, iar Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat. De aceea îți dau astăzi porunca aceasta.
16 Dar, dacă el îți va zice: «Nu doresc să plec de la tine», pentru că te iubește pe tine și familia ta și pentru că o duce bine la tine, 17 atunci să iei o andrea și să-i străpungi urechea la ușă. Astfel, el va rămâne slujitorul tău pentru totdeauna. Tot așa să faci și cu slujitoarea ta. 18 Să nu-ți pară rău când o vei lăsa să plece liberă de la tine, deoarece ți-a slujit șase ani, ceea ce face de două ori mai mult decât plata unui lucrător angajat. Iar Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în orice lucrare pe care o vei face.
Reglementări privind întâii născuți dintre animale
19 Să închini Domnului, Dumnezeul tău, fiecare întâi născut, mascul, din cireada și din turma ta. Să nu lucrezi cu întâii născuți ai vitelor tale și să nu tunzi întâii născuți ai oilor tale. 20 Să-i mănânci în fiecare an, tu și familia ta, înaintea Domnului, Dumnezeul tău, în locul pe care El îl va alege. 21 Dacă au vreo infirmitate, dacă sunt șchiopi sau orbi sau au alte infirmități trupești, să nu-i jertfești Domnului, Dumnezeul tău. 22 Să-i mănânci în cetățile tale. Amândoi, atât cel necurat, cât și cel curat, vor putea să-i mănânce așa cum se mănâncă o gazelă sau un cerb. 23 Să nu mănânci însă cu sânge, ci să-l verși pe pământ, așa cum faci cu apa.
Anul de iertare
1 La sfârșitul fiecăror șapte ani să faci o iertare. 2 Și acesta este felul lăsării: Oricine a împrumutat pe cineva să‐și lase mâna de la împrumutul pe care l‐a împrumutat aproapelui său; să nu‐l ceară de la aproapele său și de la fratele său, căci s‐a vestit iertarea Domnului. 3 De la străin poți să ceri dar mâna ta să lase ceea ce este al tău la fratele tău, 4 și să nu fie între tine niciun nevoiaș, căci Domnul te va binecuvânta mult în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău de moștenire ca s‐o stăpânești, 5 numai dacă vei asculta cu tot dinadinsul de glasul Domnului Dumnezeului tău, ca să iei seama să faci toată porunca aceasta pe care ți‐o poruncesc astăzi. 6 Căci Domnul Dumnezeul tău te va binecuvânta cum ți‐a făgăduit și vei împrumuta multe neamuri, dar tu nu te vei împrumuta; și tu vei cârmui peste multe neamuri, dar nu vor cârmui peste tine. 7 Dacă va fi între voi un nevoiaș, unul dintre frații tăi în una din porțile tale în țara ta pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău , să nu‐ți învârtoșezi inima nici să nu‐ți închizi mâna către fratele tău cel sărac, 8 ci să‐i deschizi mâna ta și să‐l împrumuți cât îi va fi de ajuns pentru nevoia lui în care duce lipsă. 9 Ferește‐te să nu fie în inima ta un gând netrebnic, zicând: Se apropie anul al șaptelea, anul lăsării! și ochiul tău să fie rău împotriva fratelui tău nevoiaș și să nu‐i dai și el să strige împotriva ta către Domnul și să fie păcat în tine. 10 Să‐i dai negreșit și inima ta să nu fie tristă când îi dai; căci pentru lucrul acesta te va binecuvânta Domnul Dumnezeul tău în toată lucrarea ta și pe orice îți vei pune mâna. 11 Căci nevoiașii nu vor înceta din țara ta de aceea îți poruncesc, zicând: Deschide‐ți mâna larg față de fratele tău, celui nevoiaș al tău și față de săracul din țara ta.
Slobozirea robilor cumpărați
12 Dacă fratele tău, un evreu sau o evreică, se va vinde ție și‐ți va sluji șase ani, atunci în anul al șaptelea să‐l lași să plece slobod de la tine. 13 Și când îl vei lăsa să plece slobod de la tine, să nu‐l lași să plece cu mâna goală. 14 Să‐l împodobești cu daruri din turmele tale și din aria ta și din teascul tău cu ce te‐a binecuvântat Domnul Dumnezeul tău. 15 Și să‐ți aduci aminte că ai fost rob în țara Egiptului și că Domnul Dumnezeul tău te‐a răscumpărat; pentru aceea îți poruncesc lucrul acesta astăzi. 16 Și va fi așa: dacă îți va zice el: Nu vreau să ies de la tine! Fiindcă te iubește pe tine și casa ta, căci îi este bine cu tine, 17 atunci să iei o sulă și să‐i străpungi urechea în ușă și să‐ți fie rob pentru totdeauna. Și așa să faci și roabei tale. 18 Să nu‐ți pară greu când îl vei lăsa să plece slobod de la tine, căci slujindu‐ți șase ani ți‐a fost îndoitul simbriei unui simbriaș și Domnul Dumnezeul tău te va binecuvânta în tot ce faci.
Sfințirea întâiului născut din vite
19 Să sfințești pentru Domnul Dumnezeul tău orice întâi născut de parte bărbătească ce se va naște din vacile tale și din oile tale. Să nu lucrezi cu întâiul născut al vacii tale nici să nu tunzi pe întâiul născut al oilor tale. 20 Să‐l mănânci înaintea Domnului Dumnezeului tău an după an tu și casa ta în locul pe care și‐l va alege Domnul. 21 Iar dacă va avea un cusur și va fi șchiop sau orb, orice cusur rău, să nu‐l jertfești Domnului Dumnezeului tău. 22 Să‐l mănânci înăuntrul porților tale ; cel necurat și cel curat deopotrivă, ca pe căprioară și cerb. 23 Numai să nu mănânci sângele lui; să‐l verși pe pământ ca apa.