Remedierea crizei
1 În acea zi, împăratul Ahașveroș i-a dat împărătesei Estera proprietatea lui Haman, dușmanul iudeilor, iar Mardoheu a ajuns înaintea împăratului, căci Estera îi spusese că erau rude . 2 Împăratul și-a scos de pe deget inelul cu sigiliul imperial, pe care-l luase înapoi de la Haman, și i l-a dat lui Mardoheu. Iar Estera l-a făcut pe Mardoheu stăpân peste proprietatea lui Haman.
3 Apoi, Estera s-a dus din nou înaintea împăratului și i-a vorbit. A căzut la picioarele lui, a plâns și a căutat bunăvoința lui, ca să oprească răul adus de agaghitul Haman și planul pe care acesta l-a pus la cale împotriva iudeilor. 4 Împăratul i-a întins Esterei sceptrul de aur, iar Estera s-a ridicat și a stat înaintea împăratului.
5 Ea a zis atunci:
‒ Dacă împăratul crede că este bine și dacă am găsit bunăvoință înaintea lui, dacă sfatul acesta i se pare potrivit împăratului, iar eu sunt plăcută în ochii lui, să fie scris să se anuleze scrisorile gândite de Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, pe care le-a scris ca să-i nimicească pe iudeii din toate provinciile împăratului. 6 Cum aș putea să văd eu nenorocirea care va veni peste poporul meu și cum aș putea să văd nimicirea neamului meu?
7 Împăratul Ahașveroș i-a zis atunci împărătesei Estera și iudeului Mardoheu:
‒ Iată, i-am dat Esterei proprietatea lui Haman, iar el a fost spânzurat pe lemn, deoarece ridicase mâna împotriva iudeilor. 8 Scrieți, deci, cu privire la iudei, ce credeți că este bine, în numele împăratului, și sigilați scrisoarea cu inelul împăratului, căci o scrisoare care a fost scrisă în numele împăratului și a fost sigilată cu inelul împăratului nu poate fi anulată.
9 Scribii împăratului au fost chemați atunci, în luna a treia, adică în luna sivan, în a douăzeci și treia zi, iar aceștia au scris fiecare poruncă a lui Mardoheu, atât pentru iudei, cât și pentru satrapi, pentru guvernatori și pentru conducătorii celor o sută douăzeci și șapte de provincii care se întindeau din India până în Cuș. Au scris fiecărei provincii în scrierea ei și fiecărui popor în limba lui, iar iudeilor – în scrierea și limba lor. 10 El a scris în numele împăratului Ahașveroș, a sigilat scrisorile cu inelul împăratului și le-a trimis prin curieri călare pe armăsari crescuți în herghelia imperială. 11 Împăratul dădea iudeilor din fiecare cetate dreptul de a se mobiliza și de a-și apăra viețile, de a nimici, de a ucide și de a distruge orice armată, popor sau provincie care s-ar ridica împotriva lor, a copiilor și a femeilor lor, ca să le jefuiască averile. 12 Puteau să facă aceasta în toate provinciile împăratului Ahașveroș, într-o singură zi, și anume în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică a lunii adar. 13 O copie a scrisorii era dată ca lege în fiecare provincie, aducându-se la cunoștința tuturor popoarelor că iudeii sunt gata, în acea zi, să se răzbune pe dușmanii lor. 14 Curierii, călare pe armăsarii împăratului, au plecat în mare grabă, după porunca împăratului. Decretul a fost dat și în citadela Susei.
Ziua de jale transformată în zi de triumf
15 Mardoheu a ieșit din prezența împăratului, purtând o mantie imperială alb-albăstruie, o coroană mare de aur și o robă de in subțire și de purpură. Cei din cetatea Susa strigau de bucurie și de fericire. 16 Pentru iudei nu era decât fericire și bucurie, veselie și onoare. 17 În fiecare provincie și în fiecare cetate, oriunde ajungea decretul împăratului, era bucurie și veselie printre iudei, erau ospețe și zile de sărbătoare. Și mulți oameni din popoarele care locuiau în țară s-au declarat iudei, căci îi apucase groaza de iudei.
Porunca pentru iudei
1 În ziua aceea împăratul Ahașveroș a dat împărătesei Estera casa lui Haman, vrăjmașul iudeilor. Și Mardoheu a venit înaintea împăraratului, căci Estera îi spusese ce‐i era el. 2 Și împăratul și‐a scos inelul pe care‐l luase de la Haman și l‐a dat lui Mardoheu. Și Estera a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman. 3 Și Estera a vorbit iarăși înaintea împăratului și a căzut la picioarele lui și l‐a rugat cu lacrimi să înlăture răutatea lui Haman, agaghitul, și uneltirea pe care o uneltise împotriva iudeilor. 4 Și împăratul a întins Esterei toiagul de aur. Și Estera s‐a sculat și a stat înaintea împăratului 5 și a zis: Dacă va găsi bine împăratul și dacă am aflat har înaintea lui și lucrul este drept înaintea împăratului și eu sunt plăcută în ochii lui, să se scrie ca să se întoarcă scrisorile uneltite de Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, pe care le‐a scris ca să piardă pe iudeii care sunt în toate ținuturile împăratului: 6 Căci cum aș putea vedea răul ce ar veni peste poporul meu? Sau cum aș putea vedea nimicirea neamului meu? 7 Și împăratul Ahașveroș a zis împărătesei Estera și lui Mardoheu, iudeul: Iată am dat Esterei casa lui Haman și l‐am spânzurat pe lemn pentru că și‐a întins mâna împotriva iudeilor. 8 Deci scrieți pentru iudei, cum vi se va părea bine în numele împăratului și pecetluiți cu inelul împăratului. Căci o scrisoare care este scrisă în numele împăratului și pecetluită cu inelul împăratului nu poate fi desființată. 9 Și cărturarii împăratului au fost chemați în vremea aceea, în luna a treia, care este luna Sivan, în a douăzeci și treia zi a lunii; și s‐a scris după toate cele ce a poruncit Mardoheu către iudei și către satrapi și dregători și mai marii ținuturilor care sunt de la India până la Etiopia, o sută douăzeci și șapte de ținuturi, la fiecare ținut după scrierea sa și la fiecare popor după limba sa și către iudei după scrierea lor și după limba lor. 10 Și Mardoheu a scris scrisori în numele împăratului Ahașveroș și a pecetluit cu inelul împăratului; și a trimis scrisori prin alergători călări, care călăreau pe cai iuți și pe cai de sânge ridicați în herghelii: 11 prin ele împăratul învoia iudeilor care erau în orice cetate să se adune și să‐și apere viața și să piardă, să omoare și să nimicească orice putere a poporului și a ținutului ce i‐ar privi ca vrăjmași, pe ei, copiii și femeile, și să prădeze averile lor, 12 într‐o zi în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, adică în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, care este luna Adar. 13 Pentru ca hotărârea să se facă cunoscută în fiecare ținut, o copie de pe scrisoare s‐a strigat către toate popoarele, ca iudeii să fie gata în ziua aceea să‐și răzbune pe vrăjmașii lor. 14 Și alergătorii au ieșit călărind pe cai iuți și pe cai de sânge, grăbiți și siliți de porunca împăratului. Și hotărârea s‐a strigat în capitala Susa. 15 Și Mardoheu a ieșit dinaintea împăratului în veșmânt împărătesc albastru și alb și cu cunună mare de aur și mantie de in subțire și de purpură: și cetatea Susa striga de bucurie și se veselea. 16 Și pentru iudei era lumină și veselie și bucurie și cinste. 17 Și în orice ținut și cetate unde venea porunca împăratului și hotărârea sa, era bucurie și veselie pentru iudei, un ospăț și o zi de sărbătoare. Și mulți din popoarele țării s‐au făcut iudei, căci căzuse peste ei frica de iudei.