Păcatul poporului a ajuns la culme
1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând:
2 „Fiul omului, vrei să judeci? Vrei să judeci cetatea cea setoasă de sânge? Atunci fă-i cunoscute toate urâciunile! 3 Spune-i: «Așa vorbește Stăpânul Domn: ‘Cetate care verși sânge în mijlocul tău ca să-ți grăbești ceasul și care-ți faci idoli ca să te întinezi, 4 te-ai făcut vinovată din cauza sângelui pe care l-ai vărsat și a idolilor pe care ți i-ai făcut ca să te întinezi. Ți-ai adus astfel zilele la sfârșit și ai ajuns la capătul anilor tăi. De aceea te voi face de dispreț printre națiuni și de râsul tuturor țărilor. 5 Cei de aproape și cei de departe își vor bate joc de tine, căci ești vestită ca necurată și plină de tulburări.
6 Iată că, în tine, fiecare dintre prinții lui Israel se folosește de puterea lui ca să verse sânge. 7 În tine, tatăl și mama sunt disprețuiți, străinul din mijlocul tău este oprimat, iar orfanul și văduva sunt nedreptățiți. 8 Ai disprețuit lucrurile Mele sfinte și Mi-ai profanat Sabaturile. 9 În tine sunt cei ce calomniază ca să verse sânge, în tine sunt cei ce mănâncă pe munți în onoarea idolilor, în mijlocul tău sunt cei ce se desfrânează. 10 În tine se descoperă goliciunea tatălui și în tine este umilită femeia în perioada necurăției ei. 11 În tine, fiecare comite fapte scârboase cu soția semenului său, fiecare se culcă intenționat cu nora sa și fiecare își umilește sora, fata tatălui său, culcându-se cu ea. 12 În tine, se ia mită ca să se verse sânge. Tu iei dobândă și camătă, câștigi de pe urma prietenului tău, jecmănindu-l, iar pe Mine M-ai uitat, zice Stăpânul Domn.
13 Iată, bat din palme când văd câștigul nedrept pe care l-ai obținut și sângele care a fost vărsat în mijlocul tău. 14 Îți va rezista oare inima sau îți vor fi mâinile destul de tari în ziua în care Mă voi ocupa de tine? Eu, Domnul, am vorbit și voi face întocmai. 15 Te voi împrăștia printre națiuni, te voi risipi în țări străine și voi pune astfel capăt necurăției din mijlocul tău. 16 Când te vei fi întinat înaintea ochilor națiunilor, vei ști că Eu sunt Domnul’»“.
17 Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând: 18 „Fiul omului, cei din Casa lui Israel au ajuns pentru Mine ca zgura de metal: toți sunt bronz, cositor, fier și plumb, în mijlocul furnalului; au ajuns ca zgura de argint. 19 De aceea, așa vorbește Stăpânul Domn: «Pentru că toți ați devenit zgură, iată că vă voi strânge în mijlocul Ierusalimului. 20 Așa cum se strânge argintul, arama, fierul, plumbul și cositorul în mijlocul furnalului și se suflă în foc ca să se topească, tot așa vă voi strânge și Eu în mânia și furia Mea, vă voi lăsa în mijlocul Ierusalimului și vă voi topi. 21 Da, vă voi strânge și voi sufla peste voi cu focul înverșunării Mele, astfel că veți fi topiți în mijlocul Ierusalimului. 22 Așa cum se topește argintul în mijlocul furnalului, tot așa veți fi și voi topiți în mijlocul Ierusalimului și veți ști că Eu, Domnul, Mi-am revărsat furia peste voi»“.
23 Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând: 24 „Fiul omului, spune-i țării astfel: «Tu ești o țară necurățită, neudată de ploaie în ziua indignării!». 25 Conspirația profeților este în mijlocul ei precum leul care răcnește când își sfâșie prada. Ei devorează suflete și își însușesc bogății și lucruri scumpe, astfel că numărul văduvelor sporește în mijlocul țării. 26 Preoții ei încalcă Legea Mea și întinează lucrurile Mele sfinte. Ei nu fac diferență între ce este sfânt și ce este obișnuit, nici nu-i învață pe alții să facă diferență între ce este necurat și ce este curat. Își ascund ochii de Sabaturile Mele și, astfel, Numele Meu este profanat în mijlocul lor. 27 Conducătorii săi sunt în mijlocul ei asemenea lupilor care-și sfâșie prada. Ei varsă sânge și pierd suflete ca să obțină un câștig nedrept. 28 Profeții din mijlocul ei au pentru aceștia o tencuială din ipsos – vedenii deșarte și preziceri mincinoase. Ei zic: «Așa vorbește Stăpânul Domn!». Dar Domnul n-a vorbit. 29 Poporul țării se dedă la asuprire, se ocupă cu jaful, nedreptățește pe sărac și pe nevoiaș și asuprește străinul, ignorând dreptatea.
30 Am căutat printre ei un om care să construiască zidul și să stea în spărtură înaintea Mea pentru țară, ca să n-o distrug, dar nu am găsit niciunul. 31 Prin urmare, Îmi voi revărsa peste ei indignarea, îi voi nimici cu focul înverșunării Mele și voi face ca umbletele lor să cadă asupra capetelor lor, zice Stăpânul Domn“.
Păcatele și pedeapsa Ierusalimului
1 Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 2 Și tu, fiu al omului, oare vei judeca, vei judeca tu cetatea sângeroasă? Deci fă‐i cunoscut toate urâciunile ei. 3 Și să zici: Așa zice Domnul Dumnezeu: Cetate care varsă sânge în mijlocul ei, ca să‐i vină vremea ei și care face idoli împotriva ei însăși, ca să se spurce! 4 Te‐ai făcut vinovată prin sângele pe care l‐ai vărsat , te‐ai spurcat cu idolii tăi pe care i‐ai făcut și ți‐ai apropiat zilele și ai ajuns până la anii tăi. De aceea te‐am făcut de ocară neamurilor și de batjocură tuturor țărilor. 5 Cei ce sunt aproape și cei ce sunt departe de tine își vor bate joc de tine, cea spurcată cu numele, plină de tulburare. 6 Iată, mai marii lui Israel au fost în tine ca să verse sânge, fiecare după brațul său. 7 În tine au disprețuit ei pe tată și mamă; în mijlocul tău au făcut asuprire străinului de loc; în tine au năpăstuit pe orfan și pe văduvă. 8 Tu mi‐ai disprețuit lucrurile cele sfinte și mi‐ai pângărit sabatele. 9 În tine au fost bărbați vorbitori de rău ca să verse sânge; și în tine au mâncat pe munți; în mijlocul tău au făcut destrăbălare; 10 în tine au descoperit goliciunea tatălui lor; în tine au înjosit pe cea care era necurată în despărțirea ei. 11 Și unul a făcut urâciuni cu nevasta aproapelui său; și celălalt a spurcat cu curvie pe noră‐sa; și un altul a înjosit în tine pe soră‐sa, pe fiica tatălui său. 12 În tine au luat mită pentru vărsare de sânge; ai luat camătă și mai mult decât ai dat și ai câștigat cu lăcomie de la aproapele tău prin apăsare, și m‐ai uitat, zice Domnul Dumnezeu. 13 Și iată, am bătut din mâna mea la câștigul tău necinstit pe care l‐ai făcut și la sângele tău care a fost în mijlocul tău. 14 Poate inima ta să se țină, sau pot fi tari mâinile tale în zilele în care voi lucra împotriva ta? Eu, Domnul , am vorbit și voi și face. 15 Și te voi împrăștia printre neamuri și te voi risipi prin țări și voi mistui necurăția ta din tine. 16 Și te vei pângări în tine însuți înaintea neamurilor și vei cunoaște că eu sunt Domnul. 17 Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 18 Fiu al omului, casa lui Israel a ajuns pentru mine ca o zgură; toți sunt aramă și cositor și fier și plumb în mijlocul topitorului; sunt zgură de argint. 19 De aceea așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că toți ați ajuns zgură, de aceea iată, vă voi aduna în mijlocul Ierusalimului. 20 Precum se adună argintul și arama și fierul și plumbul și cositorul în mijlocul topitorului ca să sufle focul asupra lor și să le topească, așa vă voi aduna în mânia mea și în aprinderea mea și vă voi pune acolo și vă voi topi. 21 Da, vă voi aduna și voi sufla asupra voastră cu focul mâniei mele și vă veți topi în mijlocul lui. 22 Cum se topește argintul în mijlocul topitorului, așa vă veți topi în mijlocul lui și veți cunoaște că eu, Domnul, mi‐am vărsat mânia asupra voastră. 23 Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 24 Fiu al omului, zi‐i: Tu ești o țară care nu s‐a curățit și peste care n‐a plouat în ziua mâniei. 25 Este o uneltire de prorocii lui în mijlocul său, ca un leu care răcnește sfâșiind prada; au înghițit suflete, au luat comoară și lucruri de preț, au înmulțit văduvele lui în mijlocul lui. 26 Preoții lui au silit legea mea și au pângărit lucrurile mele cele sfinte. N‐au făcut deosebire între sfânt și de rând și n‐au făcut deosebire între curat și necurat și și‐au ascuns ochii de la sabatele mele și m‐au pângărit între ei. 27 Mai marii lui sunt în mijlocul lui ca niște lupi ce sfâșie prada, ca să verse sânge și să piardă suflete, ca să câștige câștig necinstit. 28 Și prorocii lui i‐au tencuit cu albeală, văzând vedenii deșarte și ghicindu‐le minciuni zicând: Așa zice Domnul Dumnezeu! și Domnul n‐a vorbit. 29 Poporul țării a făcut apăsări și a săvârșit răpire; da, au înșelat pe cel sărac și pe cel nevoiaș și au asuprit fără drept pe cel străin de loc. 30 Și am căutat între ei un bărbat care să dreagă zidul și să stea în spărtură înaintea mea pentru țară ca să n‐o stric, dar n‐am aflat niciunul. 31 De aceea mi‐am vărsat mânia asupra lor; i‐am mistuit cu focul mâniei mele, am adus calea lor asupra capetelor lor, zice Domnul Dumnezeu.