Legea și credința
1 O, galateni nesăbuiți! Cine v-a fermecat pe voi, înaintea ochilor cărora Isus Cristos a fost înfățișat ca răstignit? 2 Un singur lucru doresc să aflu de la voi: ați primit Duhul prin faptele Legii sau prin auzirea credinței? 3 Sunteți chiar atât de nesăbuiți? Ați început prin Duhul, iar acum vreți să sfârșiți în firea pământească? 4 Ați suferit atâtea degeaba? – dacă într-adevăr a fost degeaba! 5 Prin urmare, Cel Ce vă oferă Duhul și înfăptuiește minuni între voi face acestea prin faptele Legii sau prin auzirea credinței? 6 Tot astfel, „Avraam a crezut în Dumnezeu, și aceasta i-a fost considerată dreptate“ .
7 Înțelegeți, deci, că cei ce au credință, aceia sunt fii ai lui Avraam! 8 Iar Scriptura, care a prevăzut că Dumnezeu va îndreptăți națiunile prin credință, i-a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Prin tine vor fi binecuvântate toate națiunile!“ . 9 Astfel, cei ce cred sunt binecuvântați împreună cu Avraam cel credincios.
10 Căci cei ce se bazează pe faptele Legii sunt sub blestem, deoarece este scris: „Blestemat este oricine nu rămâne în toate lucrurile scrise în Cartea Legii, ca să le facă“ . 11 Este clar că nimeni nu este îndreptățit înaintea lui Dumnezeu prin Lege, pentru că „Cel drept prin credință va trăi“ , 12 iar Legea nu se bazează pe credință, ci ea spune: „Cel ce le împlinește va trăi prin ele“ . 13 Cristos ne-a răscumpărat de sub blestemul Legii, devenind blestem pentru noi – căci este scris: „Blestemat este oricine e atârnat pe lemn“ – 14 pentru ca, în Cristos Isus, binecuvântarea lui Avraam să ajungă la neevrei, ca să primim, prin credință, promisiunea Duhului.
Legea și promisiunea
15 Fraților – vorbesc în felul oamenilor – odată validat un legământ, chiar omenesc fiind, nimeni nu-l anulează sau adaugă ceva la el. 16 Acum, promisiunile i-au fost făcute lui Avraam și descendentului său. Scriptura nu spune „și descendenților“, ca și cum ar fi mai mulți, ci ca și cum ar fi unul: „și Descendentului tău“ , Care este Cristos. 17 Ceea ce spun este aceasta: Legea, care a fost dată patru sute treizeci de ani mai târziu, nu poate desființa un legământ, care a fost stabilit mai înainte de către Dumnezeu și, astfel, să anuleze promisiunea. 18 Căci, dacă moștenirea este prin Lege, atunci nu mai este prin promisiune. Însă Dumnezeu i-a dăruit-o lui Avraam prin promisiune.
19 Atunci pentru ce este Legea? Ea a fost adăugată ca să arate nelegiuirile, până când avea să vină Descendentul Căruia I-a fost făcută promisiunea, fiind dată prin îngeri în mâna unui mijlocitor. 20 Însă mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure părți, pe când Dumnezeu este Unul Singur.
21 Este, așadar, Legea împotriva promisiunilor lui Dumnezeu? În niciun caz! Căci, dacă ar fi fost dată o Lege care să poată da viața, atunci cu adevărat dreptatea ar fi venit prin Lege, 22 însă Scriptura a închis totul sub păcat, pentru ca promisiunea prin credința în Cristos Isus să fie dată celor ce cred.
Copii ai lui Dumnezeu
23 Înainte de a veni credința, noi eram sub paza Legii, închiși până când avea să fie descoperită credința. 24 Astfel, Legea a fost îndrumătorul nostru spre Cristos, pentru ca noi să fim îndreptățiți prin credință. 25 Dar acum, după ce a venit credința, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta.
26 Căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Isus Cristos. 27 Fiindcă toți câți ați fost botezați în Cristos, v-ați îmbrăcat cu Cristos. 28 Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici sclav, nici om liber; nu mai este nici bărbat, nici femeie, pentru că voi toți sunteți una în Cristos Isus. 29 Iar dacă voi sunteți ai lui Cristos, atunci sunteți descendenții lui Avraam și moștenitori după promisiunea făcută.
Legea și credința
1 O, galateni fără minte! Cine v‐a fiermecat pe voi înaintea ochilor cărora Isus Hristos a fost zugrăvit ca răstignit? 2 Numai aceasta voiesc să aflu de la voi: din faptele legii ați primit Duhul , sau din auzirea credinței? 3 Așa de fără minte sunteți? După ce ați început în Duhul acum sfârșiți în carne? 4 În zadar ați pătimit atâtea, dacă chiar în zadar! 5 Deci cel ce vă dă Duhul și lucrează minuni între voi o face din faptele legii, sau din auzirea credinței? 6 După cum Avraam a crezut pe Dumnezeu și i s‐a socotit ca dreptate. 7 Cunoașteți deci că cei ce sunt din credință, aceștia sunt fii ai lui Avraam. 8 Și scriptura, văzând mai dinainte că Dumnezeu îndreptățește pe Neamuri din credință, a dat mai dinainte lui Avraam vestea bună zicând : În tine vor fi binecuvântate toate Neamurile. 9 Așa că cei din credință sunt binecuvântați împreună cu credinciosul Avraam. 10 Căci toți câți sunt din faptele legii sunt sub blestem; căci este scris: Blestemat este oricine care nu stăruiește în toate cele scrise în cartea legii ca să le facă. 11 Iar că prin lege nimeni nu este îndreptățit la Dumnezeu, este învederat, fiindcă: Dreptul va trăi din credință. 12 Legea însă nu este din credință, ci zice : Cel ce va face cele ale legii va trăi prin ele. 13 Hristos ne‐a răscumpărat din blestemul legii făcându‐se blestem pentru noi, pentru că este scris: Blestemat este oricine care este atârnat pe lemn! 14 pentru ca binecuvântarea lui Avraam să ajungă la Neamuri în Hristos Isus, ca să luăm prin credință făgăduința Domnului.
Făgăduința și legea
15 Fraților, (vorbesc ca un om) nimeni dar nu desființează un legământ întărit al unui om, sau mai adaugă la el. 16 Iar făgăduințele au fost rostite lui Avraam și seminței sale. El nu zice: Și semințelor! ca de multe; ci ca de una singură: Și seminței tale! care este Hristos . 17 Eu dar zic aceasta: un legământ întărit mai înainte de Dumnezeu nu‐l înlătură legea venită după patru sute treizeci de ani, încât să desființeze făgăduința. 18 Căci dacă moștenirea este din lege, nu mai este din făgăduință: dar Dumnezeu a făcut darul lui Avraam prin făgăduință. 19 Ce este cu legea deci? Ea a fost adăugată din pricina călcărilor de lege până când avea să vină sămânța căreia i s‐a făcut făgăduința; și a fost rânduită prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor . 20 Și mijlocitorul nu este mijlocitor al unuia singur, dar Dumnezeu este unul singur. 21 Este deci legea împotriva făgăduințelor lui Dumnezeu? Să nu fie așa . Căci dacă ar fi fost dată o lege ca putând să facă viu, cu adevărat dreptatea ar fi din lege. 22 Dar scriptura a închis toate sub păcat, ca făgăduința să fie dată credincioșilor din credința lui Isus Hristos. 23 Și noi mai înainte de a veni credința eram păziți sub lege, ca închiși pentru credința care avea să fie descoperită. 24 Încât legea s‐a făcut îndrumătorul nostru spre Hristos, ca să fim îndreptățiți din credință. 25 Iar după ce a venit credința, nu mai suntem sub îndrumător. 26 Căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Isus. 27 Căci câți dintre voi ați fost botezați pentru Hristos v‐ați îmbrăcat cu Hristos. 28 Nu este nici iudeu, nici grec, nu este nici rob, nici slobod, nu este parte bărbătească și parte femeiască: căci toți sunteți una în Hristos Isus. 29 Iar dacă sunteți ai lui Hristos, sunteți deci sămânța lui Avraam, moștenitori potrivit făgăduinței.