Legământul lui Dumnezeu cu Avram
1 După toate acestea, Cuvântul Domnului i-a vorbit lui Avram într-o vedenie, zicând:
‒ Avram, nu te teme!
Eu sunt scutul tău,
răsplata ta cea foarte mare.
2 Avram a zis:
‒ Stăpâne Doamne, ce-mi vei da? Căci mor fără copii, iar moștenitorul casei mele este Eliezer din Damasc!
3 Avram a zis:
‒ Iată că nu mi-ai dat un urmaș, iar moștenitorul meu este unul din casa mea.
4 Dar iată, Cuvântul Domnului a venit la el, zicând:
‒ Nu acesta va fi moștenitorul tău, ci unul care se va naște din tine, el îți va fi moștenitor.
5 Apoi l-a dus afară și i-a zis:
‒ Uită-te la ceruri și numără stelele, dacă poți!
El i-a zis:
‒ Așa vor fi urmașii tăi!
6 Avram a crezut în Domnul, și El i-a considerat aceasta dreptate.
7 Domnul i-a zis:
‒ Eu sunt Domnul Care te-am adus din Ur, din Caldeea, ca să-ți dau țara aceasta s-o stăpânești.
8 Avram L-a întrebat:
‒ Stăpâne Doamne, cum voi ști că o voi stăpâni?
9 El i-a răspuns:
‒ Ia pentru Mine o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea și un pui de porumbel.
10 A luat pentru El toate acestea, le-a despicat în două și a așezat fiecare bucată una în fața celeilalte; însă păsările nu le-a despicat. 11 Când păsările de pradă au coborât peste stârvuri, Avram le-a alungat.
12 În timp ce apunea soarele, pe Avram l-a cuprins un somn adânc. Și iată că au venit peste el o groază și un mare întuneric. 13 Atunci El i-a zis lui Avram: „Să știi bine că urmașii tăi vor fi străini într-o țară care nu este a lor, iar oamenii acelei țări îi vor subjuga și îi vor oprima timp de patru sute de ani. 14 Dar pe națiunea căreia îi vor sluji ei ca sclavi, o voi judeca Eu, iar după aceea vor ieși de acolo cu mari bogății. 15 Tu însă vei ajunge la strămoșii tăi în pace; vei fi îngropat după o bătrânețe fericită. 16 Urmașii tăi se vor întoarce aici în a patra generație, pentru că nelegiuirea amoriților nu este încă deplină“.
17 După ce a apus soarele și s-a făcut întuneric beznă, iată că un fum ca de cuptor și o torță aprinsă au trecut printre acele părți de animale. 18 În ziua aceea, Domnul a încheiat un legământ cu Avram, zicând: „Descendentului tău îi dau această țară, de la Râul Egiptului până la Râul cel Mare, râul Eufrat, 19 și anume pe cheniți, pe cheniziți, pe cadmoniți, 20 pe hitiți, pe periziți, pe refaiți, 21 pe amoriți, pe canaaniți, pe ghirgașiți și pe iebusiți“.
Sămânța lui Avram
1 După aceste lucruri cuvântul Domnului a fost către Avram într‐o vedenie zicând : Nu te teme, Avrame! Eu sunt scutul tău și răsplata ta foarte mare. 2 Și Avram a zis: Doamne Dumnezeule, ce‐mi vei da tu , deoarece mă trec fără copii și cel ce va fi stăpânul casei mele este Eliezer din Damasc? 3 Și Avram a zis: Iată nu mi‐ai dat sămânță și iată un fiu al casei mele este moștenitorul meu. 4 Și iată cuvântul Domnului a fost către el zicând: Nu acesta va fi moștenitorul tău, ci cel ce va ieși din măruntaiele tale va fi moștenitorul tău. 5 Și l‐a scos afară și a zis: Privește acum spre ceruri și numără stelele dacă le poți număra ! Și i‐a zis: Așa va fi sămânța ta. 6 Și el a crezut pe Domnul; și i‐a socotit ca dreptate.
Țara făgăduită seminței lui Avram
7 Și i‐a zis: Eu sunt Domnul care te‐am scos din Urul Haldeilor ca să‐ți dau țara aceasta s‐o stăpânești. 8 Și el a zis: Doamne Dumnezeule , prin ce voi cunoaște că o voi stăpâni? 9 Și el i‐a zis: Adu‐mi o juncană de trei ani și o capră de trei ani și un berbece de trei ani și o turturea și un pui de porumbel. 10 Și i‐a adus toate acestea și le‐a despicat prin mijloc și a pus fiecare jumătate în fața celeilalte; și pasările nu le‐a despicat. 11 Și s‐au coborât pasări răpitoare peste stârvuri și Avram le‐a alungat. 12 Și când apunea soarele, un somn adânc a căzut peste Avram și iată o groază, un întuneric mare au căzut peste el. 13 Și el a zis lui Avram: Cu adevărat să știi că sămânța ta va sta vremelnic într‐o țară ce nu‐i a sa și o vor robi și o vor asupri patru sute de ani. 14 Dar și pe neamul acela care îi va robi îl voi judeca eu; și după aceea vor ieși cu mare avere. 15 Și tu vei merge la părinții tăi în pace , vei fi înmormântat la o bună bătrânețe. 16 Și în al patrulea neam se vor întoarce aici; căci fărădelegea Amoritului încă nu este deplină. 17 Și a fost așa : după ce a apus soarele, s‐a făcut întuneric și iată un cuptor fumegând și o flacără de foc care a trecut între acele bucăți. 18 În ziua aceea Domnul a făcut un legământ cu Avram zicând: Am dat țara aceasta seminței tale de la râul Egiptului până la râul cel mare, râul Eufrat: 19 pe chenit și pe chenizit și pe cadmonit 20 și pe hetit și pe ferezit și pe refaimiți 21 și pe amorit și pe cananit și pe ghirgasit și pe iebusit.