Cântarea lui Iuda
1 În ziua aceea, în țara lui Iuda se va cânta această cântare:
„Avem o cetate puternică!
Dumnezeu ne dă mântuirea
ca ziduri și fortificații!
2 Deschideți porțile,
ca să intre națiunea cea dreaptă,
care păzește credincioșia.
3 Celui ferm în deciziile lui
Tu îi asiguri pacea, da , pacea,
căci se încrede în Tine.
4 Încredeți-vă în Domnul pentru totdeauna,
pentru că în Domnul, da, în Domnul,
aveți o Stâncă veșnică!
5 Căci El i-a umilit pe cei ce locuiesc pe înălțimi
și a doborât cetatea cea mândră;
a doborât-o la pământ,
a aruncat-o în țărână.
6 Ea este călcată în picioare,
de picioarele celui sărac
și strivită sub pașii celor nevoiași“.

7 Calea celui drept este netedă,
cărarea celui drept, pe care Tu o netezești, este dreaptă.
8 Da, Doamne, umblând pe cărarea poruncilor Tale,
Te așteptăm!
Numele Tău și aducerea-aminte cu privire la Tine
sunt dorința sufletului nostru .
9 Sufletul meu tânjește după Tine noaptea
și duhul din mine Te caută dimineața,
căci, atunci când judecățile Tale sunt pe pământ,
locuitorii lumii învață dreptatea.
10 Chiar dacă celui rău i se arată bunăvoință,
el tot nu învață dreptatea;
tot nedrept se poartă, chiar într-o țară unde domnește dreptatea,
și nu privește la măreția Domnului.
11 Doamne, mâna Ta este ridicată,
dar ei n-o văd.
Lasă-i să-Ți vadă zelul pentru poporul Tău și să li se facă rușine!
Lasă ca focul pregătit pentru dușmanii Tăi să-i nimicească!

12 Doamne, Tu vei așeza pacea pentru noi,
căci, într-adevăr, toate lucrările noastre,
Tu le-ai înfăptuit pentru noi.
13 Doamne, Dumnezeul nostru,
și alți stăpâni în afară de Tine au domnit peste noi,
dar noi recunoaștem doar Numele Tău.
14 Cei morți nu vor mai trăi,
umbrele nu se vor mai ridica,
fiindcă i-ai pedepsit, i-ai nimicit
și ai distrus toată amintirea cu privire la ei.
15 Tu, Doamne, ai înmulțit națiunea;
ai înmulțit națiunea și ai extins toate granițele țării.
Tu ai fost glorificat!

16 Doamne, ei Te-au căutat
când erau în necaz.
Când îi disciplinai,
ei își revărsau geamătul.
17 Ca o femeie însărcinată, gata să nască,
și care se zvârcolește și țipă în durerile ei,
așa eram noi înaintea Ta, Doamne.
18 Am dat viață, am trecut prin durerile nașterii,
dar am născut vânt.
N-am adus eliberare pe pământ,
iar locuitorii lumii nu sunt născuți.

19 Dar morții Tăi vor învia.
Trupul meu mort se va ridica.
Treziți-vă și cântați de bucurie,
cei ce locuiți în țărână!
Căci roua Ta este roua luminilor,
iar pământul va scoate afară umbrele!

20 Du-te, poporul meu, intră în camerele tale
și închide ușile după tine!
Ascunde-te pentru câteva clipe,
până va trece indignarea.
21 Căci, iată, Domnul iese din Locuința Sa
ca să-i pedepsească pe locuitorii pământului pentru nelegiuirea lor.
Pământul va arăta sângele vărsat pe el
și nu-i va mai ascunde pe cei uciși.
Cântarea de laudă a poporului lui Dumnezeu
1 În ziua aceea în țara lui Iuda se va cânta cântarea aceasta: Avem o Cetate tare; mântuirea va fi pusă drept ziduri și întărituri. 2 Deschideți porțile și va intra neamul cel drept, care păzește credincioșia. 3 Tu vei păzi în pace desăvârșită mintea care se sprijinește pe tine, căci se încrede în tine. 4 Încredeți‐vă în Domnul pururea: căci în Domnul Dumnezeu este o stâncă veșnică. 5 Căci el coboară pe cei ce locuiesc în înălțime, el pleacă cetatea cea înălțată, o pleacă până la pământ și o aruncă în pulbere. 6 Piciorul o va călca, picioarele celor necăjiți și pașii celor săraci. 7 Calea dreptului este neprihănire. Tu, cel neprihănit, netezești calea dreptului. 8 Da, în calea judecăților tale, Doamne, te‐am așteptat: dorința sufletului nostru este după numele tău și după amintirea ta. 9 Sufletul meu te dorește noaptea; da, duhul meu înăuntrul meu te caută de timpuriu, căci, când judecățile tale sunt pe pământ, locuitorii lumii învață dreptatea. 10 Dacă se va face îndurare celui rău, nu învață dreptatea; în pământul dreptății el va nedreptăți și nu se va uita la măreția Domnului. 11 Mâna ta, Doamne, este înălțată, ei n‐o văd; dar vor vedea râvna ta pentru poporul tău și vor fi rușinați; da, focul va mistui pe potrivnicii tăi. 12 Doamne, tu vei porunci pace pentru noi, căci ai săvârșit toate lucrurile noastre pentru noi. 13 Doamne Dumnezeul nostru, alți domni afară de tine au domnit peste noi; dar numai prin tine vom pomeni numele tău. 14 Ei sunt morți: nu vor trăi. Sunt umbră, nu se vor scula, căci i‐ai cercetat și i‐ai stârpit și le‐ai pierdut toată pomenirea. 15 Ai înmulțit neamul, Doamne, ai înmulțit neamul: tu ești slăvit. Ai lărgit toate marginile țării. 16 Doamne, în strâmtorare te‐au căutat, și‐au vărsat în șoaptă rugăciunea când pedeapsa ta era asupra lor. 17 Ca o femeie însărcinată , aproape de facere, în dureri de facere, care strigă în durerile sale, așa am fost noi înaintea ta, Doamne. 18 Am fost însărcinați, am fost în dureri de facere; am născut oarecum vânt; n‐am făcut izbăvire pe pământ și locuitorii lumii n‐au căzut. 19 Morții tăi vor trăi, trupurile mele moarte se vor scula. Treziți‐vă și cântați, locuitori ai pulberii! Căci roua ta este ca roua ierburilor și pământul va arunca afară umbrele. 20 Vino, poporul meu, intră în cămările tale și închide‐ți ușile după tine. Ascunde‐te pentru puțină vreme, până va trece mânia. 21 Căci, iată, Domnul iese din locul său ca să cerceteze nelegiuirea locuitorilor pământului în ei și pământul va descoperi sângele său și nu va mai acoperi pe ucișii săi.