Încăpățânarea lui Israel
1 Ascultați lucrul acesta, Casă a lui Iacov,
voi, care sunteți chemați cu numele lui Israel
și care ați ieșit din apele lui Iuda,
voi, care jurați pe Numele Domnului
și-L chemați pe Dumnezeul lui Israel,
dar nu în adevăr sau dreptate,
2 chiar dacă vă numiți pe voi înșivă după sfânta cetate
și vă sprijiniți pe Dumnezeul lui Israel,
al Cărui Nume este Domnul Oștirilor!
3 Lucrurile dinainte le-am vestit de demult;
din gura Mea au ieșit, și Eu le-am făcut auzite;
apoi, deodată, am lucrat, iar ele s-au împlinit.
4 Pentru că știu că ești încăpățânat
și tendoanele cefei tale sunt de fier,
iar fruntea de bronz,
5 de aceea ți-am vestit aceste lucruri demult.
Înainte să se împlinească, ți le-am vestit,
ca nu cumva să zici:
«Idolul meu le-a făcut,
chipul meu cioplit și chipul meu turnat le-a poruncit!».
6 Ai auzit. Uită-te la toate acestea!
Iar voi, nu veți anunța?
De acum te voi face să auzi lucruri noi,
lucruri secrete, pe care nu le cunoști.
7 Ele sunt create acum, nu de demult.
Până în ziua de azi tu n-ai auzit de ele,
ca nu cumva să spui: «Iată, le știam deja».
8 Nici nu le-ai auzit, nici nu le-ai cunoscut
și nici atunci, demult, urechea nu ți-a fost deschisă să le auzi .
Căci am știut că sigur te vei purta cu necredincioșie
și că, încă din pântec, ai fost numit răzvrătit.
9 Pentru Numele Meu întârzii mânia Mea
și pentru lauda Mea o opresc față de tine,
ca să nu te nimicesc.
10 Iată, te-am rafinat, dar nu ca pe argint,
ci te-am încercat în cuptorul suferinței.
11 De dragul Meu, de dragul Meu fac aceasta ,
căci de ce să fie batjocorit Numele Meu ?
Gloria Mea n-o voi da altuia.
Israel răscumpărat
12 Ascultă-Mă, Iacov,
Israel, pe care te-am chemat!
Eu sunt Acela!
Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă!
13 Mâna Mea a pus temeliile pământului
și dreapta Mea a întins cerurile;
când le chem, ele se înfățișează împreună.
14 Adunați-vă cu toții și ascultați!
Cine dintre ei a vestit aceste lucruri?
El, cel iubit de Domnul,
Îi va împlini dorința împotriva Babilonului,
iar brațul său va fi împotriva caldeenilor.
15 Eu, chiar Eu am vorbit! Eu l-am chemat,
Eu l-am adus, iar el va reuși!
16 Apropiați-vă de Mine și ascultați aceasta!
De la început n-am vorbit în secret;
când s-au petrecut aceste lucruri, Eu eram acolo“.
Acum, Stăpânul Domn m-a trimis
împreună cu Duhul Său.
17 Așa vorbește Domnul,
Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel:
„Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,
Care te învață ce este spre binele tău,
Care te conduce pe calea pe care trebuie să mergi.
18 O, dacă ai fi ținut cont de poruncile Mele,
pacea ta ar fi fost ca un râu,
iar dreptatea ta, ca valurile mării.
19 Urmașii tăi ar fi fost ca nisipul,
iar roadele pântecului tău, ca boabele de nisip.
Niciodată n-ar fi fost șters sau nimicit
numele lor dinaintea Mea!“.
20 Ieșiți din Babilon!
Fugiți dintre caldeeni!
Cu un strigăt de bucurie vestiți și proclamați!
Trimiteți vestea până la marginile pământului!
Spuneți: „Domnul l-a răscumpărat pe slujitorul Său Iacov!“.
21 Ei n-au însetat când i-a condus prin deșert;
El a făcut să curgă pentru ei apă din stâncă;
a despicat stânca și a țâșnit apă.
22 „Pentru cei răi nu este pace“, zice Domnul.
Mustrarea necredincioșiei lui Israel
1 Ascultați aceasta, casă a lui Iacov, care sunteți chemați cu numele lui Israel și ieșiți din apele lui Iuda, care jurați pe numele Domnului și mărturisiți pe Dumnezeul lui Israel, dar nu în adevăr, nici în dreptate. 2 Căci ei sunt numiți după cetatea sfântă și se reazemă pe Dumnezeul lui Israel: Domnul oștirilor este numele lui. 3 Am spus de atunci cele dinainte și au ieșit din gura mea și le‐am făcut să fie auzite. Le‐am făcut pe neașteptate și s‐au întâmplat. 4 Pentru că știam că ești îndărătnic și grumazul tău este vână de fier și fruntea ta de aramă. 5 De aceea ți le‐am spus de atunci, înainte ca să se întâmple, te‐am făcut să le auzi, ca să nu zici: Idolul meu le‐a făcut și chipul meu cioplit și chipul meu turnat le‐au poruncit. 6 Tu ai auzit, vezi toate acestea și nu le veți mărturisi voi oare? Te‐am făcut să auzi lucruri noi din vremea aceasta și lucruri ascunse pe care nu le știai. 7 Acum sunt făcute și nu de demult și înaintea zilei acesteia nu le‐ai auzit ca să nu zici: Iată le știam! 8 Da, n‐ai auzit, nici n‐ai știut, nici nu ți s‐a deschis urechea de demult; căci știam că totdeauna te vei purta cu necredincioșie și din pântece te‐ai numit neascultător. 9 Pentru numele meu îmi voi amâna mânia și pentru lauda mea mă stăpânesc cu privire la tine, ca să nu te stârpesc. 10 Iată, te‐am topit dar nu ca argintul; te‐am ales în cuptorul strâmtorării. 11 Pentru mine, pentru mine o voi face; căci cum să fie pângărit numele meu ? Și nu voi da altuia slava mea. 12 Ascultă‐mă, Iacove, și tu, Israele, cel chemat al meu. Eu sunt Același: eu sunt cel dintâi și eu sunt cel din urmă. 13 Da, mâna mea a întemeiat pământul și dreapta mea a întins cerurile: când le chem, se scoală împreună. 14 Adunați‐vă toți și ascultați: care din ei a spus acestea? Acela pe care l‐a iubit Domnul va împlini plăcerea lui asupra Babilonului și brațul său va fi peste Haldei. 15 Eu, eu am vorbit; da, eu l‐am chemat; eu l‐am adus și calea sa va propăși. 16 Apropiați‐vă de mine, ascultați aceasta: n‐am vorbit în ascuns de la început; din vremea când a fost, acolo sunt eu; și acum m‐a trimis Domnul și Duhul său. 17 Așa zice Domnul , Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, cel ce te învață spre folos, cel ce te călăuzește pe calea pe care să mergi. 18 O ! dacă ai fi ascultat de poruncile mele! Atunci pacea ta ar fi fost ca un râu și dreptatea ta ca valurile mării. 19 Și sămânța ta ar fi fost ca nisipul și urmașii măruntaielor tale ca prundișul ei. Nu li s‐ar fi stârpit numele, nici nu s‐ar fi șters dinaintea mea! 20 Ieșiți din Babilon, fugiți de la Haldei! Cu glas de cântare, spuneți, faceți să se audă aceasta, răspândiți‐o până la marginea pământului. Spuneți: Domnul a răscumpărat pe robul său Iacov! 21 Și ei n‐au însetat când îi povățuia prin pustiuri; a făcut să le curgă ape din stâncă; da, a despicat stânca și apele au țâșnit. 22 Nu este pace pentru cei răi, zice Domnul.