1 Apoi Domnul mi-a zis:
‒ Chiar dacă Moise și Samuel s-ar înfățișa înaintea Mea, Eu tot n-aș fi binevoitor cu poporul acesta. Alungă-i dinaintea Mea! Să plece! 2 Dacă te vor întreba: „Unde să ne ducem?“, să le răspunzi: „Așa vorbește Domnul:
«Cei ce sunt pentru moarte – la moarte;
cei ce sunt pentru sabie – la sabie;
cei ce sunt pentru foamete – la foamete;
și cei ce sunt pentru captivitate – în captivitate».
3 Voi trimite împotriva lor patru feluri de nenorociri “, zice Domnul, „sabia, ca să-i ucidă; câinii, ca să-i sfâșie; păsările cerului și animalele sălbatice ale pământului, ca să-i devoreze și să-i distrugă. 4 Îi voi face un motiv de groază pentru toate regatele pământului, din cauza faptelor lui Manase, fiul lui Ezechia, regele lui Iuda, pe care le-a comis în Ierusalim.
5 Cui îi va fi milă de tine, Ierusalime?
Cine va plânge pentru tine?
Cine va veni să te întrebe de sănătate?
6 Tu M-ai părăsit“,
zice Domnul,
„și continui să-Mi întorci spatele.
De aceea Îmi întind mâna împotriva ta și te distrug.
M-am săturat să mai am milă de tine.
7 Îi voi vântura cu furca
la porțile țării,
îi voi lipsi de copii și voi distruge poporul Meu,
căci nu și-au schimbat căile.
8 Văduvele lor vor fi mai numeroase
decât nisipul mării.
În miezul zilei voi aduce nimicitorul
peste mama celui tânăr;
voi face să cadă deodată peste ea
chinul și groaza.
9 Cea care născuse șapte fii va fi slăbită,
își va da duhul.
Soarele ei va apune când este încă ziuă;
va fi rușinată și umilită.
Pe cei rămași în viață îi voi da pradă sabiei,
înaintea dușmanilor lor“,
zice Domnul.
10 ‒ Vai de mine, mamă, pentru că m-ai născut!
Pe mine, om de ceartă și de neînțelegere pentru toată țara.
Nu dau împrumut, nici nu iau împrumut
și totuși toți mă blestemă!
11 Domnul a zis:
‒ Cu siguranță te voi elibera, ca să fii fericit.
Cu siguranță îi voi face pe dușmanii tăi
să te implore în vremurile de nenorocire și de necaz.
12 Poate cineva să rupă fierul –
fierul din nord – sau bronzul?
13 Averile și comorile tale
le voi da ca pradă, fără preț,
din cauza tuturor păcatelor tale,
pe care le-ai comis pe întreg teritoriul tău.
14 Te voi face să slujești dușmanilor tăi,
într-o țară pe care nu o cunoști,
căci focul mâniei Mele s-a aprins
și arde peste voi.
15 ‒ Tu știi totul , Doamne!
Adu-Ți aminte de mine și ai grijă de mine!
Răzbună-mă împotriva celor ce mă persecută!
Tu ești îndelung răbdător – nu mă înlătura!
Tu știi cât dispreț sufăr pentru Tine!
16 Când am găsit cuvintele Tale, le-am mâncat.
Cuvintele Tale au fost bucuria și plăcerea inimii mele,
căci Numele Tău este chemat peste mine,
Doamne, Dumnezeul Oștirilor!
17 N-am șezut niciodată în compania petrecăreților,
ca să mă înveselesc cu ei .
Am stat singur, pentru că mâna Ta era peste mine
și mă umpluseși de indignare.
18 De ce durerea mea este fără sfârșit?
De ce rana mea este incurabilă și refuză să se vindece?
Vei fi Tu pentru mine ca un izvor înșelător,
ca niște ape care nu dăinuiesc?
19 ‒ Așa vorbește Domnul:
„Dacă te vei întoarce la Mine , te voi aduce din nou
să stai înaintea Mea.
Dacă vei rosti cuvinte valoroase și nu cuvinte de nimic,
vei fi precum gura Mea.
Ei să se întoarcă la tine,
și nu tu să te întorci la ei!
20 Te voi face un zid pentru poporul acesta,
un zid tare, din bronz.
Ei vor lupta împotriva ta,
însă nu te vor învinge,
căci Eu sunt cu tine
ca să te salvez și să te eliberez“,
zice Domnul.
21 „Te voi elibera din mâinile celor răi
și te voi răscumpăra din palmele celor groaznici“.
Răzbunarea Domnului
1 Și Domnul mi‐a zis: Chiar Moise și Samuel dacă ar sta înaintea mea, totuși sufletul meu n‐ar fi pentru poporul acesta. Alungă‐i de la fața mea și să iasă. 2 Și va fi așa : dacă‐ți vor zice: Încotro să ieșim? Atunci le vei spune: Așa zice Domnul: Cei pentru moarte, la moarte , și cei pentru sabie, la sabie, și cei pentru foamete, la foamete, și cei pentru robie, la robie. 3 Căci îi voi cerceta cu patru feluri de pedepse, zice Domnul: sabie ca să ucidă și câini ca să sfâșie, păsările cerurilor și fiarele pământului, ca să mănânce și să strice. 4 Și‐i voi da ca să fie mânați încoace și încolo între toate împărățiile pământului, pentru Manase , fiul lui Ezechia, împăratul lui Iuda, pentru ceea ce a făcut în Ierusalim. 5 Căci cui îi va fi milă de tine, Ierusalime? Sau cine va jeli pentru tine? Și cine se va abate să te întrebe de sănătate? 6 Tu m‐ai lepădat, zice Domnul, ai mers înapoi; de aceea eu mi‐am întins mâna împotriva ta și te voi strica; sunt sătul de a mă pocăi. 7 Și i‐am vânturat cu lopata în porțile țării, i‐am lipsit de copii, am pierdut pe poporul meu; nu s‐au întors de la căile lor. 8 Văduvele lor mi s‐au înmulțit mai mult decât nisipul mărilor; am adus asupra lor, împotriva mamei tinerilor, un prădător la amiază; am făcut să cadă asupra lor deodată neliniște și groază. 9 Cea care născuse șapte lâncezește; își dă sufletul, îi apune soarele când este încă ziuă; s‐a rușinat și a roșit. Și rămășița lor o voi da sabiei înaintea vrăjmașilor lor, zice Domnul. 10 Vai de mine , mama mea, că m‐ai născut bărbat de ceartă și bărbat de sfadă țării întregi! N‐am dat cu împrumut, nici nu m‐am împrumutat; totuși fiecare din ei mă blestemă. 11 Domnul a zis: Cu adevărat te voi izbăvi pentru bine; cu adevărat voi face ca vrăjmașul să‐ți facă cerere la vremea răului și la vremea strâmtorării. 12 Oare se va frânge fierul? Fierul de la miazănoapte și arama? 13 Avutul tău și vistieriile tale le voi da pradă fără să le fac prețul , și aceasta pentru toate păcatele tale și în toate hotarele tale. 14 Și‐i voi face să treacă cu vrăjmașii tăi într‐o țară pe care n‐o cunoști; căci un foc s‐a aprins în mânia mea; și va arde împotriva voastră. 15 Tu, Doamne, știi ! Adu‐ți aminte de mine și cercetează‐mă și răzbună‐mă de prigonitorii mei; în îndelunga ta răbdare nu mă lua; cunoaște că pentru tine sufăr ocară . 16 Cuvintele tale au fost găsite și eu le‐am mâncat și cuvintele tale au fost pentru mine bucuria și veselia inimii mele! Căci mă numesc după numele tău, Doamne Dumnezeul oștirilor! 17 N‐am șezut în adunarea celor veseli, nici nu m‐am veselit. Am șezut singur din pricina mâniei tale, căci m‐ai umplut de mânie. 18 De ce este necurmată durerea mea și rana mea de nevindecat? Nu vrea să se vindece. Oare vei fi pentru mine ca izvorul cel amăgitor, ca apele care nu țin? 19 De aceea așa zice Domnul: Dacă te vei întoarce , te voi aduce iarăși și vei sta înaintea mea. Și dacă vei scoate ce este de preț din ce este fără preț, vei fi ca gura mea. Ei să se întoarcă la tine, dar tu să nu te întorci la ei. 20 Și te voi face un zid tare de aramă pentru acest popor și se vor lupta cu tine, dar nu te vor birui: căci eu sunt cu tine ca să te mântuiesc și să te scap, zice Domnul. 21 Da, te voi scăpa din mâna celor răi și te voi răscumpăra din pumnul celor grozavi.