Ieremia profețește în Templu
1 Acesta este Cuvântul care a venit din partea Domnului la începutul domniei lui Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda: 2 „Stai în curtea Casei Domnului și spune-le celor care vin să se închine în Casa Domnului din toate cetățile lui Iuda, toate cuvintele pe care ți le poruncesc; să nu omiți niciun cuvânt. 3 Poate că vor asculta și se vor întoarce fiecare de la calea lor cea rea. Atunci Mă voi căi de răul pe care plănuisem să li-l fac din cauza răutății faptelor lor. 4 Să le spui: «Așa vorbește Domnul: ‘Dacă nu Mă ascultați când vă poruncesc să urmați Legea Mea, pe care v-am pus-o înainte, 5 dacă nu ascultați de cuvintele slujitorilor Mei, profeții, pe care i-am trimis la voi mereu dimineața, dar de care nu ați ascultat, 6 atunci voi face Casei acesteia ca lui Șilo și voi face din cetatea aceasta un motiv de blestem pentru toate națiunile pământului’»“.
7 Preoții, profeții și întregul popor l-au auzit pe Ieremia rostind aceste cuvinte în Casa Domnului. 8 Imediat ce Ieremia a terminat de spus tot ceea ce-i poruncise Domnul să spună, preoții, profeții și întregul popor au pus mâna pe el și i-au zis:
‒ Sigur vei muri! 9 De ce profețești în Numele Domnului, zicând: „Casa aceasta va ajunge ca Șilo și cetatea aceasta va fi pustiită și lipsită de locuitori?“.
Tot poporul s-a adunat în jurul lui Ieremia, în Casa Domnului.
10 Când conducătorii lui Iuda au auzit aceste lucruri, s-au dus de la palat la Casa Domnului și s-au așezat la intrarea Porții celei Noi a Casei Domnului.
11 Apoi preoții și profeții au vorbit conducătorilor și întregului popor, zicând:
‒ Să fie condamnat la moarte acest om, pentru că a profețit împotriva acestei cetăți. Voi înșivă l-ați auzit cu urechile voastre.
12 Ieremia le-a zis conducătorilor și întregului popor:
‒ Domnul m-a trimis să profețesc împotriva acestei Case și împotriva acestei cetăți toate cuvintele pe care le-ați auzit. 13 Acum, îndreptați-vă căile și faptele și ascultați de glasul Domnului, Dumnezeul vostru, iar Domnului Îi va părea rău de nenorocirea pe care a rostit-o împotriva voastră. 14 Cât despre mine, iată-mă în mâinile voastre! Faceți-mi așa cum credeți că este bine și drept. 15 Dar să știți că dacă mă veți omorî, vă veți face vinovați de vărsare de sânge nevinovat, voi, cetatea aceasta și locuitorii ei, căci, în adevăr, Domnul m-a trimis la voi să spun toate aceste cuvinte în auzul urechilor voastre.
16 Atunci conducătorii poporului și întreg poporul le-au zis preoților și profeților:
‒ Omul acesta nu trebuie condamnat la moarte, căci ne-a vorbit în Numele Domnului, Dumnezeul nostru.
17 Unii dintre bătrânii țării s-au ridicat și au vorbit întregii adunări a poporului, zicând:
18 ‒ Mica din Moreșet, profețea pe vremea lui Ezechia, regele lui Iuda, și spunea întregului popor al lui Iuda: „Așa vorbește Domnul Oștirilor:
«Sionul va fi arat ca un teren,
Ierusalimul va deveni un morman de ruine,
iar muntele Casei
va deveni o înălțime acoperită cu păduri»“.
19 L-a omorât oare Ezechia, regele lui Iuda, sau cineva din Iuda? Nu s-a temut Ezechia de Domnul și n-a căutat el fața Domnului? Și nu I-a părut rău Domnului de nenorocirea pe care o rostise împotriva lor? Iar noi să ne împovărăm sufletele cu un rău așa de mare?
20 A mai fost însă un om care profețea în Numele Domnului: Urie, fiul lui Șemaia, din Chiriat-Iearim. El a profețit împotriva cetății acesteia și împotriva țării acesteia întocmai aceleași cuvinte ca Ieremia. 21 Regele Iehoiachim, toți vitejii lui și toți conducătorii lui au auzit cuvintele lui și regele a încercat să-l omoare. Dar Urie a fost înștiințat de lucrul acesta, s-a temut și a fugit în Egipt. 22 Regele Iehoiachim a trimis niște oameni în Egipt: pe Elnatan, fiul lui Acbor, și pe alții împreună cu el. 23 Aceștia l-au scos pe Urie din Egipt și l-au adus la regele Iehoiachim, care l-a ucis cu sabia și i-a aruncat cadavrul în mormântul fiilor poporului.
24 Totuși, Ahikam, fiul lui Șafan, l-a susținut pe Ieremia și n-a lăsat să fie dat pe mâna poporului ca să fie omorât.
Dărâmarea Ierusalimului și a Templului
1 La începutul domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, cuvântul acesta a fost de la Domnul, zicând: 2 Așa zice Domnul: Stai în curtea casei Domnului și vorbește tuturor cetăților lui Iuda care vin să se închine în casa Domnului toate cuvintele pe care ți le voi porunci să le vorbești lor; nu lăsa niciun cuvânt. 3 Poate că vor auzi și se vor întoarce fiecare de la calea sa cea rea, și mă voi căi de răul pe care am de gând să li‐l fac pentru răutatea faptelor lor. 4 Și să le zici: Așa zice Domnul: Dacă nu mă veți asculta ca să umblați în legea mea pe care v‐am pus‐o înainte, 5 ca să ascultați de cuvintele slujitorilor mei, prorocii, pe care i‐am trimis la voi, sculându‐mă de dimineață și trimițându‐i, dar n‐ați ascultat, 6 voi face casa aceasta ca Silo , și cetatea aceasta o voi face un blestem tuturor neamurilor pământului. 7 Și preoții și prorocii și tot poporul au auzit pe Ieremia vorbind cuvintele acestea în casa Domnului. 8 Și a fost așa : Ieremia a încetat de vorbit tot ce‐i poruncise Domnul să vorbească la tot poporul și preoții și prorocii și tot poporul l‐a prins, zicând: Vei muri. 9 Pentru ce ai prorocit în numele Domnului, zicând: Casa aceasta va fi ca Silo și cetatea aceasta va fi pustiită, fără locuitor? Și tot poporul s‐a adunat împotriva lui Ieremia în casa Domnului. 10 Și mai marii lui Iuda au auzit aceste lucruri și s‐au suit din casa împăratului la casa Domnului și au șezut la intrarea porții celei noi a casei Domnului. 11 Și preoții și prorocii au vorbit către mai mari și către tot poporul, zicând: Omul acesta este vrednic de moarte căci a prorocit împotriva cetății acesteia, cum ați auzit voi cu urechile voastre. 12 Atunci Ieremia a vorbit către toți mai marii și către tot poporul, zicând: Domnul m‐a trimis să prorocesc împotriva casei acesteia și împotriva cetății acesteia toate cuvintele pe care le‐ați auzit. 13 Și acum îndreptați‐vă căile și faptele și ascultați de glasul Domnului Dumnezeului vostru; și Domnul se va căi de răul pe care l‐a rostit împotriva voastră. 14 Dar eu, iată, eu sunt în mâna voastră; faceți cu mine cum este bine și drept în ochii voștri. 15 Numai să știți negreșit că dacă mă veți omorî, veți aduce sânge nevinovat asupra voastră și asupra cetății acesteia și asupra locuitorilor ei; căci cu adevărat Domnul m‐a trimis la voi ca să vorbesc toate cuvintele acestea în urechile voastre. 16 Atunci mai marii și tot poporul au zis către preoți și către proroci: Omul acesta nu este vrednic de moarte, căci ne‐a vorbit în numele Domnului Dumnezeului nostru. 17 Și unii din bătrânii țării s‐au ridicat și au vorbit către toată obștea poporului, zicând: 18 Mica , Moraștitul, a prorocit în zilele lui Ezechia, împăratul lui Iuda, și a vorbit către tot poporul lui Iuda, zicând: Așa zice Domnul oștirilor: Sionul va fi arat ca un ogor și Ierusalimul va ajunge grămezi de pietre și muntele Casei ca locurile înalte ale unei păduri. 19 Oare l‐a omorât Ezechia, împăratul lui Iuda, și tot Iuda? Oare nu s‐a temut el de Domnul și a cerut bunăvoința Domnului și Domnul s‐a căit de răul pe care‐l rostise împotriva lor? Și noi am face un rău mare împotriva sufletelor noastre. 20 Și a mai fost un om care a prorocit în numele Domnului: Urie, fiul lui Șemaia, din Chiriat‐Iearim; și el a prorocit împotriva cetății acesteia și împotriva țării acesteia, după toate cuvintele lui Ieremia. 21 Și împăratul Ioiachim și toți vitejii lui și toți mai marii au auzit cuvintele lui și împăratul a căutat să‐l omoare; dar Urie a auzit și s‐a temut și a fugit și s‐a dus în Egipt. 22 Și împăratul Ioiachim a trimis oameni în Egipt: pe Elnatan, fiul lui Acbor, și pe niște bărbați cu el, în Egipt. 23 Și ei au scos pe Urie din Egipt și l‐au adus la împăratul Ioiachim și el l‐a ucis cu sabia și i‐a aruncat trupul său mort în mormintele copiilor poporului. 24 Dar mâna lui Ahicam, fiul lui Șafan, a fost cu Ieremia ca să nu‐l dea în mâna poporului ca să‐l omoare.