Scrisorile lui Ieremia către exilați
1 Acestea sunt cuvintele scrisorii pe care profetul Ieremia a trimis-o din Ierusalim rămășiței bătrânilor din exil, preoților, profeților și întregului popor pe care Nebucadnețar îl dusese în exil din Ierusalim în Babilon, 2 după ce regele Iehoiachin, regina-mamă, demnitarii, conducătorii lui Iuda și ai Ierusalimului, tâmplarii și fierarii au părăsit Ierusalimul. 3 Le-a trimis-o prin mâna lui Elasa, fiul lui Șafan, și prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, pe care Zedechia, regele lui Iuda, îi trimisese la Nebucadnețar, împăratul Babilonului. Scrisoarea cuprindea următoarele:
4 Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, către toți exilații pe care i-am dus în captivitate din Ierusalim în Babilon: 5 „Construiți case și locuiți-le! Plantați grădini și mâncați-le roadele! 6 Luați-vă soții și faceți fii și fiice! Găsiți soții pentru fiii voștri și dați-vă fetele în căsătorie, ca și ele să poată avea fii și fiice! Înmulțiți-vă în locul unde sunteți și nu vă împuținați! 7 Căutați pacea pentru cetatea în care v-am dus în captivitate și rugați-vă Domnului pentru ea, căci de bunăstarea ei depinde și bunăstarea voastră!“. 8 Căci așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Să nu vă lăsați înșelați de profeții voștri, care sunt în mijlocul vostru, și de cei care practică divinația, și să nu ascultați de visătorii voștri, pe care voi îi încurajați să viseze. 9 Ei vă profețesc minciuni în Numele Meu. Nu Eu i-am trimis“, zice Domnul.10 Așa vorbește Domnul: „Când se vor împlini șaptezeci de ani ai Babilonului, voi veni la voi și Îmi voi împlini față de voi promisiunea Mea cea bună, aducându-vă înapoi în locul acesta. 11 Căci Eu cunosc planurile pe care le am cu privire la voi“, zice Domnul, „planuri de pace, nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o speranță. 12 Mă veți chema și veți veni să vă rugați Mie, iar Eu vă voi asculta. 13 Mă veți căuta și Mă veți găsi, dacă Mă veți căuta din toată inima. 14 Mă voi lăsa găsit de voi“, zice Domnul, „și-i voi aduce înapoi pe captivii voștri. Vă voi aduna dintre toate națiunile și din toate locurile în care v-am alungat“, zice Domnul, „și vă voi aduce înapoi în locul de unde v-am dus în captivitate“.15 Pentru că ziceți: „Domnul ne-a ridicat profeți în Babilon!“, 16 așa vorbește Domnul despre regele care stă pe tronul lui David, despre tot poporul care locuiește în cetatea aceasta, despre frații voștri care nu au mers cu voi în exil. 17 Așa vorbește Domnul Oștirilor: „Iată, voi trimite peste ei sabia, foametea și molima, și-i voi preface în niște smochine stricate care, de rele ce sunt, nu pot fi mâncate. 18 Îi voi urmări cu sabia, cu foametea și cu molima și îi voi face un motiv de groază pentru toate regatele pământului, un motiv de blestem, de pustiire, de fluierat și de dispreț printre toate națiunile unde îi voi alunga, 19 pentru că n-au ascultat de cuvintele Mele“, zice Domnul, „cuvinte pe care li le-am trimis mereu dimineața prin slujitorii Mei, profeții. Și nici voi n-ați ascultat“, zice Domnul.20 Prin urmare, ascultați Cuvântul Domnului, voi, toți exilații, pe care v-am alungat din Ierusalim în Babilon! 21 Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, despre Ahab, fiul lui Kolaia, și despre Zedechia, fiul lui Maaseia, care vă profețesc minciuni în Numele Meu: „Iată, îi dau în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, care îi va ucide înaintea ochilor voștri. 22 Din cauza lor, toți exilații lui Iuda care sunt în Babilon, vor folosi următorul blestem: «Să-ți facă Domnul ca lui Zedechia și ca lui Ahab, pe care împăratul Babilonului i-a fript în foc!», 23 căci au comis spurcăciuni în Israel: au comis adulter cu soțiile semenilor lor și au spus minciuni în Numele Meu, când Eu nu le poruncisem nimic. Știu lucrul acesta și sunt martor“, zice Domnul.Scrisoarea lui Șemaia
24 „Spune-i nehelamitului Șemaia că 25 așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Tu ai trimis scrisori în numele tău întregului popor din Ierusalim, preotului Țefania, fiul lui Maaseia, și tuturor celorlalți preoți și le-ai zis:
26 ‘Domnul te-a desemnat preot în locul preotului Iehoiada, ca să supraveghezi în Casa Domnului pe orice nebun care se dă drept profet și să-l arunci în butuci și în fiare. 27 Acum, de ce nu-l pedepsești pe Ieremia din Anatot, care profețește printre voi? 28 Ba încă a trimis aici, în Babilon, să ni se spună că vom sta mult în captivitate și că este bine să ne construim case, ca să le locuim, și să ne plantăm grădini, ca să le mâncăm roadele’»“.29 Preotul Țefania a citit această scrisoare în auzul profetului Ieremia.
30 Cuvântul Domnului i-a vorbit lui Ieremia, zicând: 31 „Trimite să li se spună tuturor celor exilați: «Așa vorbește Domnul despre nehelamitul Șemaia: ‘Pentru că Șemaia vă profețește fără ca Eu să-l fi trimis și vă face să vă încredeți într-o minciună, 32 iată ce zice Domnul: îi voi pedepsi pe nehelamitul Șemaia și pe urmașii lui. Niciunul dintre ai lui nu va mai locui în mijlocul acestui popor și nu va mai vedea binele pe care-l voi face poporului Meu, zice Domnul, căci a vorbit de apostazie împotriva Domnului’»“.
Scrisoare către prinșii de război
1 Și acestea sunt cuvintele scrisorii pe care a trimis‐o Ieremia, prorocul, din Ierusalim către rămășița bătrânilor strămutați și către preoții și către prorocii și către tot poporul pe care îl luase prins Nebucadnețar din Ierusalim în Babilon: 2 (după ce Ieconia , împăratul și împărăteasa și famenii și mai marii lui Iuda și ai Ierusalimului, și meșteșugarii și fierarii plecaseră din Ierusalim:) 3 prin mâna lui Eleasa, fiul lui Șafan, și Ghemaria, fiul lui Hilchia (pe care Zedechia, împăratul lui Iuda, îi trimisese în Babilon la Nebucadnețar, împăratul Babilonului), zicând: 4 Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, către toți cei prinși pe care i‐am strămutat din Ierusalim în Babilon: 5 Zidiți case și locuiți în ele și sădiți grădini și mâncați‐le rodul. 6 Luați neveste și nașteți fii și fete și luați neveste pentru fiii voștri și dați pe fetele voastre după bărbați ca să nască fii și fete și înmulțiți‐vă acolo și nu vă împuținați. 7 Și căutați pacea cetății în care v‐am strămutat și rugați‐vă Domnului pentru ea, căci în pacea ei veți avea pace. 8 Căci așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Să nu vă înșele prorocii voștri care sunt în mijlocul vostru și ghicitorii voștri și nu ascultați de visurile voastre pe care le faceți să se viseze. 9 Căci ei vă prorocesc minciună în numele meu: eu nu i‐am trimis, zice Domnul. 10 Căci așa zice Domnul: După ce se vor împlini șaptezeci de ani pentru Babilon, vă voi cerceta și voi împlini față de voi cuvântul meu cel bun, făcându‐vă să vă întoarceți în locul acesta. 11 Căci eu cunosc, zice Domnul, gândurile pe care le gândesc eu pentru voi, gânduri de pace și nu de rău, ca să vă dau un sfârșit și o nădejde. 12 Și mă veți chema și veți merge și vă veți ruga mie și vă voi asculta. 13 Și mă veți căuta și mă veți afla, căci mă veți căuta din toată inima voastră, 14 și voi fi aflat de voi, zice Domnul. Și voi întoarce robia voastră și vă voi aduna din toate neamurile și din toate locurile unde v‐am alungat, zice Domnul; și vă voi aduce iarăși în locul de unde v‐am strămutat. 15 Pentru că ați zis: Domnul ne‐a sculat proroci în Babilon: 16 Căci așa zice Domnul despre împăratul care șade pe scaunul de domnie al lui David și despre tot poporul care locuiește în cetatea aceasta, frații voștri care n‐au mers cu voi în robie: 17 Așa zice Domnul oștirilor: Iată, voi trimite împotriva lor sabia , foametea și ciuma și‐i voi face ca smochinele stricate care, de rele ce sunt, nu pot fi mâncate. 18 Și‐i voi urmări cu sabie, cu foamete și cu ciumă; și‐i voi da să fie izgoniți încoace și încolo în toate împărățiile pământului, ca să fie de blestem și de groază și de fluierare și de ocară între toate neamurile unde îi voi alunga; 19 pentru că n‐au ascultat de cuvintele mele, zice Domnul, cu care am trimis la ei pe slujitorii mei, prorocii, sculându‐mă de dimineață și trimițându‐i; și n‐ați ascultat, zice Domnul. 20 Ascultați deci cuvântul Domnului, voi, toți cei strămutați, pe care i‐am trimis din Ierusalim la Babilon: 21 Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, despre Ahab, fiul lui Colaia, și despre Zedechia, fiul lui Maaseia, care vă prorocesc minciună în numele meu: Iată, îi voi da în mâna lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și‐i va lovi înaintea ochilor voștri. 22 Și din ei se va face un blestem de toți cei strămutați ai lui Iuda, care sunt în Babilon, zicând: Domnul să te facă pe tine ca pe Zedechia și ca pe Ahab, pe care i‐a fript în foc împăratul Babilonului! 23 Pentru că au făcut nebunie în Israel și au preacurvit cu nevestele aproapelui lor și au vorbit cuvinte de minciună în numele meu, ceea ce nu le‐am poruncit; și eu sunt cel ce știu și sunt martor, zice Domnul. 24 Și vei vorbi lui Șemaia, Nehelamitul, zicând: 25 Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, zicând: Fiindcă ai trimis scrisori în numele tău către tot poporul care este în Ierusalim și către Țefania, fiul lui Maaseia, preotul, și către toți preoții, zicând: 26 Domnul te‐a pus preot în locul lui Iehoiada, preotul, ca să fiți priveghetori în casa Domnului peste orice om care este nebun și se face singur proroc, să‐l pui în butuci și în lanțuri de gât. 27 Și acum de ce n‐ai mustrat pe Ieremia din Anatot care vă prorocește? 28 Fiindcă el a trimis la noi în Babilon, zicând: Robia va fi lungă; zidiți case și locuiți‐le și sădiți grădini și mâncați‐le rodul. 29 Și Țefania, preotul, a citit scrisoarea aceasta în urechile prorocului Ieremia. 30 Atunci cuvântul Domnului a fost către Ieremia, zicând: 31 Trimite la toți cei strămutați, zicând: Așa zice Domnul despre Șemaia, Nehelamitul: Fiindcă Șemaia v‐a prorocit și eu nu l‐am trimis și v‐a făcut să vă încredeți în minciună, 32 de aceea așa zice Domnul: Iată, voi pedepsi pe Șemaia Nehelamitul, și sămânța sa; nu va avea niciun om care să locuiască printre poporul acesta, nici nu va vedea binele pe care‐l voi face poporului meu, zice Domnul; pentru că a vorbit răscoală împotriva Domnului.