Ierusalimul va fi asediat
1 Fugiți din mijlocul Ierusalimului,
fii ai lui Beniamin!
Sunați din trâmbiță la Tekoa!
Dați semnalul la Bet-Hacherem!
Căci din nord se ivește o nenorocire
și o mare distrugere.
2 O voi distruge pe fiica Sionului,
cea frumoasă și delicată,
3 împotriva căreia vin păstorii cu turmele lor;
ei își întind corturile în jurul ei
și fiecare își paște turma în dreptul lui“.
4 „Declarați război împotriva ei!
Ridicați-vă! Să atacăm la amiază!
Dar, vai, ziua se sfârșește
și umbrele de seară se lungesc.
5 Ridicați-vă! Să atacăm în timpul nopții
și să-i distrugem palatele!“
6 Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Tăiați copaci
și ridicați rampe de asalt împotriva Ierusalimului!
Această cetate trebuie pedepsită,
căci în ea este numai asuprire!
7 După cum o fântână își reîmprospătează apele,
tot așa își reîmprospătează și această cetate răutatea.
Violența și distrugerea răsună din ea.
Boala și rana ei sunt pentru totdeauna înaintea Mea.
8 Ia învățătură, Ierusalime,
ca nu cumva să Mă înstrăinez de tine
și să te prefac într-o pustietate,
într-o țară de nelocuit“.
9 Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Vor culege rămășița lui Israel
așa cum se culege via.
Puneți mâna pe ea,
așa cum pune culegătorul mâna pe mlădițe“.
10 Cui să-i vorbesc și pe cine să înștiințez,
astfel încât ei să asculte?
Iată, urechile lor sunt necircumcise
și de aceea nu pot să fie atenți.
Iată, Cuvântul Domnului este o insultă pentru ei
și nu-și găsesc plăcerea în el.
11 Eu însă sunt așa de plin de furia Domnului,
încât am obosit s-o mai țin.
„Toarn-o peste copilul de pe drum,
peste tinerii strânși laolaltă,
căci și bărbatul, și soția sa vor fi luați,
și bătrânul, și cel încărcat de zile.
12 Casele lor vor trece în stăpânirea altora,
împreună cu terenurile și soțiile lor,
căci Îmi voi întinde mâna
împotriva locuitorilor țării“,
zice Domnul.
13 „De la cel mai mic până la cel mai mare,
toți sunt lacomi de câștig nedrept;
de la profet până la preot,
toți înșală.
14 Ei leagă în mod ușuratic
rana poporului Meu,
zicând: «Pace, pace!»,
când nu este pace.
15 Dar se rușinează ei oare când comit vreo urâciune?
Nu, nu le este rușine deloc
și nici nu știu să roșească.
De aceea vor cădea împreună cu cei ce cad;
vor fi răsturnați când îi voi pedepsi“,
zice Domnul.
16 Așa vorbește Domnul:
„Stați la răspântii și priviți!
Întrebați care sunt cărările cele vechi,
unde este calea cea bună; apoi umblați pe ea
și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.
Dar ei au zis: «Nu vrem să umblăm pe ea !».
17 Am numit niște străjeri să vegheze asupra voastră.
Fiți atenți la sunetul trâmbiței!
Dar ei au zis: «Nu vrem să fim atenți!».
18 De aceea, ascultați, națiunilor,
și priviți ce li se va întâmpla ,
voi, martori!
19 Ascultă și tu, pământule!
Iată, aduc peste poporul acesta nenorocirea,
rodul planurilor lui,
pentru că n-a ținut cont de cuvintele Mele
și a respins Legea Mea.
20 Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Șeba
sau de trestia plăcut mirositoare,
care vine dintr-o țară îndepărtată?
Nu accept arderile voastre de tot
și nu-Mi plac jertfele voastre“.
21 De aceea, așa vorbește Domnul:
„Iată, voi pune înaintea acestui popor pietre de care se vor împiedica.
Se vor împiedica de ele atât părinții, cât și copiii,
atât vecinul, cât și prietenul său, și vor pieri“.
22 Așa vorbește Domnul:
„Iată, un popor vine din țara de nord,
o națiune mare a fost stârnită
de la marginile pământului.
23 Ei sunt înarmați cu arcuri și cu lănci;
sunt cruzi și fără milă.
Glasul lor urlă ca marea înfuriată;
sunt călare pe cai și gata de luptă.
Ei vin ca un războinic împotriva ta,
fiică a Sionului“.
24 Am auzit vești despre ei
și mâinile ne slăbesc.
Ne cuprinde chinul,
ne apucă durerea, ca pe o femeie care naște.
25 Nu ieșiți pe câmpuri
și nu umblați pe drumuri,
căci dușmanul are o sabie;
de jur împrejur este teroare.
26 Fiica poporului meu, acoperă-te cu o pânză de sac
și rostogolește-te în cenușă.
Plângi amarnic, ca după singurul tău fiu,
căci pe neașteptate va veni pustiitorul peste noi.
27 „Te-am pus să cercetezi,
te-am făcut o fortăreață în poporul Meu,
ca să cunoști
și să cercetezi calea lor.
28 Toți sunt peste măsură de răzvrătiți,
umblând cu bârfa.
Sunt bronz și fier;
toți sunt niște pervertiți.
29 Foalele suflă năprasnic
și plumbul este topit de foc,
dar rafinorul curăță degeaba;
cei răi nu sunt înlăturați.
30 Sunt numiți argint lepădat,
căci Domnul i-a lepădat“.
Amenințarea împresurării
1 Copii ai lui Beniamin, fugiți din mijlocul Ierusalimului și trâmbițați în Tecoa și ridicați un semn de foc în Bet‐Hacherem : căci răul se arata de la miazănoapte și un prăpăd mare. 2 Voi stârpi pe cea frumoasă și gingașă, pe fata Sionului. 3 Păstorii și turmele lor vor veni la ea; își vor așeza corturile împotriva ei, în jur; vor paște fiecare în locul lui. 4 Pregătiți războiul împotriva ei. Sculați‐vă și să ne suim la amiază . Vai de noi, căci ziua s‐a plecat, căci se întind umbrele de seară. 5 Sculați‐vă și să ne suim noaptea și să‐i dărâmăm palatele. 6 Căci așa a zis Domnul oștirilor: Tăiați copaci și faceți un val împotriva Ierusalimului. Aceasta este cetatea de cercetat. Este plină de apăsare în mijlocul ei. 7 Cum își varsă fântâna apa, așa își varsă ea răutatea: asuprire și prăpăd se aud în ea; înaintea feței mele sunt necurmat lovitură și rană. 8 Ia învățătură, Ierusalime, ca nu cumva să mi se înstrăineze sufletul de tine, ca nu cumva să te fac o pustie, o țară nelocuită. 9 Așa zice Domnul oștirilor: Vor culege în totul, ca pe o vie, rămășița lui Israel. Pune iar mâna, ca și culegătorul la coșuri! 10 Cui să‐i vorbesc și să‐i mărturisesc ca să mă asculte ei? Iată, urechea le este netăiată împrejur și nu pot s‐audă: iată , cuvântul Domnului le este o ocară, n‐au plăcere de el. 11 De aceea sunt plin de mânia Domnului; sunt obosit de a o ține. Vars‐o asupra pruncilor pe uliță și asupra adunării tinerilor; căci și bărbatul și nevasta vor fi luați și bătrânul și cel sătul de zile. 12 Și casele lor vor trece în mâna altora, cu țarinele și nevestele împreună, căci îmi voi întinde mâna împotriva locuitorilor țării, zice Domnul. 13 Căci de la cel mai mic al lor până la cel mai mare al lor, fiecare s‐a dedat la lăcomie de bani; și de la proroc până la preot, fiecare lucrează cu înșelăciune. 14 Și au vindecat cu ușurătate spărtura fiicei poporului meu, zicând: Pace, pace! Și nu este pace. 15 Oare s‐au rușinat ei că au făcut urâciune? Nu, nicidecum nu s‐au rușinat, nici nu cunosc ce este să roșească. De aceea vor cădea între cei ce cad; la vremea când îi voi cerceta, se vor poticni, zice Domnul. 16 Așa zice Domnul: Stați pe căi și vedeți și întrebați de cărările cele vechi, care este calea cea bună și umblați pe ea, și veți afla odihnă pentru sufletele voastre. Dar ei au zis: Nu voim să umblăm pe ea . 17 Am pus încă și păzitori peste voi, zicând : Ascultați sunetul trâmbiței. Dar ei au zis: Nu voim să ascultăm . 18 De aceea, auziți, neamurilor, și cunoaște, o, adunare, ce este între ei. 19 Auzi , pământule! Iată, voi aduce rău asupra poporului acestuia, rodul gândurilor lor; căci n‐au ascultat de cuvintele mele și cât despre legea mea, au lepădat‐o. 20 La ce vine la mine tămâie din Seba și trestia mirositoare dintr‐o țară depărată? Ardeile de tot ale voastre nu‐mi sunt bine primite și jertfele voastre nu‐mi plac. 21 De aceea așa zice Domnul: Iată, voi pune pietre de poticnire înaintea poporului acestuia și părinții și fiii se vor poticni de ele, vecinul și prietenul lui se vor pierde. 22 Așa zice Domnul: Iată, vine un popor din țara de la miazănoapte și un neam mare va fi trezit de la marginea pământului. 23 Ei apucă arcul și sulița; sunt haini și fără milă; glasul lor urlă ca marea; și călăresc pe cai, fiecare înșirat ca un bărbat pentru luptă, împotriva ta, fiică a Sionului. 24 Noi le‐am auzit vestea: mâinile ne‐au slăbit, strâmtorarea ne‐a cuprins și chin ca al unei femei în facere. 25 Nu ieșiți la câmp, nici nu umblați pe cale; căci sabia vrăjmașului, groaza este în orice parte. 26 Fată a poporului meu, încinge‐te cu sac și tăvălește‐te în cenușă; fă‐ți o jelire ca pentru un singur fiu, o plângere foarte amară; căci pustiitorul va veni deodată asupra noastră. 27 Te‐am pus în mijlocul poporului meu ca un topitor și un turn, ca să cunoști și să le cercetezi calea. 28 Toți sunt neascultători între neascultători, umblă cu clevetiri ; sunt aramă și fier; sunt stricați cu toții. 29 Foalele suflă tare; plumbul este mistuit de foc; în zadar topesc și iar topesc, căci cei răi nu sunt despărțiți; 30 se vor numi argint lepădat, căci Domnul i‐a lepădat.