1 V-am spus aceste lucruri pentru ca ele să nu fie pentru voi un prilej de cădere. 2 Vă vor exclude din sinagogi. Mai mult, vine vremea când oricine vă va omorî va crede că-I aduce închinare lui Dumnezeu. 3 Vor face aceste lucruri pentru că nu L-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine. 4 V-am spus însă aceste lucruri, pentru ca atunci când va veni timpul lor, să vă aduceți aminte că Eu vi le-am spus. Nu v-am spus aceste lucruri de la început, pentru că eram cu voi. 5 Dar acum Mă duc la Cel Ce M-a trimis, și niciunul dintre voi nu Mă întreabă: „Unde Te duci?“. 6 Însă, pentru că v-am spus aceste lucruri, întristarea v-a umplut inima. 7 Totuși, vă spun adevărul: vă este de folos să plec, pentru că dacă nu plec, Apărătorul nu va veni la voi, dar dacă Mă duc, Îl voi trimite la voi. 8 Și când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul, în ce privește dreptatea și în ce privește judecata. 9 Cu privire la păcat: deoarece ei nu cred în Mine; 10 cu privire la dreptate: deoarece Eu Mă duc la Tatăl și nu Mă mai vedeți; 11 cu privire la judecată: deoarece conducătorul lumii acesteia a fost judecat.
12 Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. 13 Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi și vă va înștiința despre lucrurile care urmează să vină. 14 El Mă va glorifica pe Mine, pentru că va lua din ce este al Meu și vă va înștiința. 15 Tot ce are Tatăl este al Meu; de aceea am spus că va lua din ce este al Meu și vă va înștiința.
Întristarea ucenicilor va fi transformată în bucurie
16 Încă puțin și nu Mă veți mai vedea. Și apoi, iarăși, încă puțin și Mă veți vedea, pentru că Mă duc la Tatăl.
17 Unii dintre ucenicii Lui și-au zis unul altuia:
‒ Ce vrea să ne spună prin: „Încă puțin și nu Mă veți mai vedea. Și apoi, iarăși, încă puțin și Mă veți vedea“? Și prin : „Pentru că Mă duc la Tatăl“?
18 Ei au zis:
‒ Ce vrea să spună prin „încă puțin“? Nu știm despre ce vorbește.
19 Isus a înțeles că voiau să-L întrebe și le-a zis:
‒ Vă întrebați unii pe alții ce am vrut să spun prin: „Încă puțin și nu Mă veți mai vedea. Și apoi, iarăși, încă puțin și Mă veți vedea“? 20 Adevărat, adevărat vă spun că voi veți plânge și vă veți jeli, dar lumea se va bucura. Voi veți fi întristați, dar întristarea voastră se va preface în bucurie. 21 Femeia, când naște, se întristează, pentru că i-a venit timpul, dar, după ce s-a născut copilașul, nu-și mai aduce aminte de necaz, de bucurie că s-a născut un om pe lume. 22 Și voi sunteți triști acum, dar vă voi vedea din nou, iar inima voastră se va bucura. Și nimeni nu vă va lua bucuria! 23 În ziua aceea nu Mă veți ruga nimic. Adevărat, adevărat vă spun că orice-I veți cere Tatălui, în Numele Meu, vă va da. 24 Până acum n-ați cerut nimic în Numele Meu. Cereți și veți primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.
25 V-am spus aceste lucruri în alegorii. Vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în alegorii, ci vă voi vorbi deschis despre Tatăl. 26 În ziua aceea veți cere în Numele Meu și nu vă spun că Eu Îl voi ruga pe Tatăl pentru voi, 27 căci Tatăl Însuși vă iubește, pentru că M-ați iubit și ați crezut că Eu am ieșit de la Dumnezeu. 28 Am ieșit de la Tatăl și am venit în lume. Acum las lumea și Mă duc la Tatăl.
29 Ucenicii Lui I-au zis:
‒ Iată că acum vorbești deschis și nu mai spui nicio alegorie. 30 Acum cunoaștem că știi toate lucrurile, și n-ai nevoie să Te întrebe cineva. De aceea credem că ai ieșit de la Dumnezeu.
31 Isus le-a răspuns:
‒ Acum credeți? 32 Iată că vine ceasul, și a și venit, să fiți risipiți fiecare la ale lui, iar pe Mine să Mă lăsați singur. Și totuși nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu Mine. 33 V-am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri. Dar îndrăzniți! Eu am învins lumea.
Prigonirea ucenicilor
1 V‐am vorbit acestea ca să nu vă poticniți. 2 Vă vor da afară din sinagogă; da, vine un ceas când oricine vă omoară să i se pară că aduce jertfă lui Dumnezeu. 3 Și acestea le vor face pentru că n‐au cunoscut pe Tatăl, nici pe mine. 4 Ci v‐am vorbit acestea ca să vă aduceți aminte de ele când va veni ceasul lor, că v‐am spus. Și nu v‐am spus de la început acestea, pentru că eram cu voi.
Lucrarea Mângâietorului
5 Dar acum mă duc la cel ce m‐a trimis și nimeni din voi nu mă întreabă: Unde te duci? 6 Ci pentru că v‐am vorbit acestea, întristarea v‐a umplut inima. 7 Dar eu vă spun adevărul, este bine pentru voi ca să mă duc. Căci dacă nu mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi; iar dacă mă voi duce, îl voi trimite la voi. 8 Și când va veni el, va încredința lumea de păcat și de dreptate și de judecată. 9 De păcat fiindcă ei nu cred în mine. 10 De dreptate , fiindcă mă duc la Tatăl și nu mă mai vedeți. 11 De judecată, fiindcă domnul lumii acesteia este judecat. 12 Mai am multe să vă spun, dar nu le puteți purta acum. 13 Iar când va veni el, Duhul adevărului, vă va arăta calea spre tot adevărul: căci nu va vorbi de la sine însuși, ci va vorbi tot ce aude și vă va vesti cele viitoare. 14 El mă va proslăvi pe mine, pentru că va lua din al meu și vă va vesti. 15 Tot ce are Tatăl este al meu, de aceea am zis că ia din al meu și vă va vesti.
Întristarea prefăcută în bucurie
16 Puțin și nu mă mai vedeți și iar puțin și mă veți vedea. (Pentru că mă duc la Tatăl). 17 Deci unii dintre ucenicii săi au zis unii către alții: Ce este aceasta ce ne zice: Puțin și nu mă vedeți, și iar puțin și mă veți vedea? Și: Pentru că mă duc la Tatăl? 18 Deci ziceau: Ce este acest „puțin” de care vorbește? Nu știm ce spune. 19 Isus a cunoscut că voiau să‐l întrebe și le‐a zis: Cercetați între voi despre aceasta că am zis: Puțin și nu mă vedeți și iar puțin și mă veți vedea? 20 Adevărat, adevărat vă spun că voi veți plânge și vă veți jăli, iar lumea se va bucura; voi vă veți întrista, dar întristarea voastră se va face bucurie. 21 Femeia când naște, are întristare pentru că i‐a venit ceasul, dar când a născut copilul, nu‐și mai aduce aminte de necaz, pentru bucuria că s‐a născut un om în lume. 22 Și voi deci acum aveți întristare; dar iar vă voi vedea și inima voastră se va bucura și nimeni nu va lua de la voi bucuria voastră. 23 Și în ziua aceea nu mă veți întreba nimic. Adevărat , adevărat vă spun, orice veți cere de la Tatăl vă va da în numele meu. 24 Până acum n‐ați cerut nimic în numele meu; cereți și veți primi, ca bucuria voastră să fie deplină.
Cuvinte de rămas bun
25 V‐am vorbit acestea în asemănări; vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în asemănări, ci vă voi vesti pe față despre Tatăl. 26 În ziua aceea veți cere în numele meu și nu vă zic că eu voi ruga pe Tatăl pentru voi; 27 căci însuși Tatăl vă iubește, pentru că m‐ați iubit și ați crezut că eu am ieșit de la Dumnezeu. 28 Am ieșit din Tatăl și am venit în lume; iarăși las lumea și mă duc la Tatăl. 29 Ucenicii săi îi zic: Iată, acum vorbești pe față și nu spui nicio asemănare. 30 Acum știm că știi toate și n‐ai trebuință să te întrebe cineva; de aceea credem că ai ieșit de la Dumnezeu. 31 Isus le‐a răspuns: Acum credeți? 32 Iată vine ceasul și a și venit, ca să fiți risipiți fiecare la ale sale și pe mine să mă lăsați singur; dar nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu mine. 33 V‐am spus acestea ca să aveți pace în mine. În lume aveți necaz, dar îndrăzniți, eu am biruit lumea.