Răspunsul lui Iov
1 Iov a răspuns și a zis:
2 „Ce bine l-ai ajutat tu pe cel fără putere!
Ce bine ai sprijinit tu brațul lipsit de vigoare!
3 Ce sfaturi bune ai dat tu celui lipsit de înțelepciune!
Ce multă înțelegere i-ai arătat!
4 Pentru cine ai rostit aceste cuvinte
și a cui suflare a ieșit din tine?
5 Umbrele tremură,
de sub ape și de sub locuitorii lor.
6 Locuința Morților este goală înaintea lui Dumnezeu ,
iar Locul Nimicirii nu este acoperit.
7 El întinde nordul asupra golului
și atârnă pământul pe nimic.
8 El leagă apele în norii Săi,
iar norii nu se rup de greutatea lor.
9 El acoperă fața tronului Său,
întinzându-Și norii peste el.
10 El a trasat o boltă peste fața apelor,
până la marginea dintre lumină și întuneric.
11 Stâlpii cerurilor se clatină
și se înspăimântă la mustrarea Sa.
12 Prin puterea Lui a liniștit marea
și prin priceperea Lui l-a zdrobit pe Rahab.
13 Suflarea Lui înseninează cerurile,
mâna Lui străpunge șarpele fugar.
14 Iată, acestea sunt doar marginile căilor Sale
și cât de slabă este șoapta pe care o auzim despre El.
Dar cine poate înțelege tunetul puterii Sale?“.
Răspunsul lui Iov
1 Și Iov a răspuns și a zis: 2 Cum ai ajutat tu pe cel fără putere și cum ai mântuit brațul celui fără tărie! 3 Cum ai dat sfat celui fără înțelepciune și ai arătat din belșug cunoștința sănătoasă? 4 Cui ai rostit tu vorbe? Și a cui suflare a ieșit din tine? 5 Umbrele tremură sub ape și sub locuitorii lor. 6 Șeolul este gol înaintea lui și Pierzarea fără acoperiș. 7 El întinde miazănoaptea asupra golului, spânzură pământul pe nimic. 8 El leagă apele în norii săi cei groși și norul nu se rupe sub ele. 9 El acoperă fața scaunului său de domnie și întinde norul său peste el. 10 El a tras un hotar peste fața apelor, până la hotarele luminii și întunericului. 11 Stâlpii cerurilor se cutremură și se înspăimântă la mustrarea lui. 12 Prin tăria sa tulbură marea și prin priceperea sa sfărâmă pe Rahab. 13 Prin Duhul său cerurile sunt o frumusețe; mâna sa a străpuns șarpele cel iute. 14 Iată, acestea sunt doar marginile căilor sale și ce șoaptă mică auzim despre el! Și tunetul tăriei sale cine‐l poate înțelege?