Trimiterea celor șaptezeci și doi de ucenici
(Mt. 11:21-24)1 După toate acestea, Domnul a numit alți șaptezeci și doi de ucenici și i-a trimis, doi câte doi, să se ducă înaintea Lui în orice cetate și în orice loc pe unde urma să meargă El.
2 El le-a zis:
‒ Secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini. Prin urmare, rugați-L insistent pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul Său! 3 Duceți-vă! Iată, Eu vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor. 4 Să nu luați cu voi nici săculeț cu bani, nici traistă, nici sandale și să nu vă întindeți la vorbă cu nimeni pe drum.
5 În orice casă intrați, să spuneți mai întâi: „Pacea să fie peste această familie!“. 6 Dacă se află acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el, dar dacă nu, se va întoarce la voi. 7 Rămâneți în casa aceea și mâncați și beți ce vă vor da, căci lucrătorul își merită plata! Să nu vă mutați dintr-o casă într-alta.
8 În orice cetate în care intrați și vă primesc, să mâncați ce vi se va pune înainte. 9 Vindecați-i pe cei bolnavi de acolo și spuneți-le: „Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi!“. 10 Dacă însă, în cetatea în care intrați, oamenii nu vă primesc, să ieșiți pe străzile ei și să ziceți: 11 „Până și praful din cetatea voastră, care ni s-a lipit de picioare, îl ștergem împotriva voastră! Totuși, să știți aceasta: Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat!“. 12 Vă spun că, în ziua aceea, va fi mai ușor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea!
13 Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci, dacă ar fi fost făcute în Tyr și Sidon minunile care au fost făcute în voi, de multă vreme s-ar fi pocăit, stând jos acoperiți cu pânză de sac și cu cenușă! 14 Dar la judecată va fi mai ușor pentru Tyr și Sidon decât pentru voi! 15 Iar tu, Capernaume,
vei fi înălțat oare până la cer?
Nu, ci vei coborî până în Locuința Morților!
16 Cel ce vă ascultă pe voi Mă ascultă pe Mine și cel ce vă respinge pe voi Mă respinge pe Mine, iar cel ce Mă respinge pe Mine Îl respinge pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.
Întoarcerea celor șaptezeci și doi de ucenici
(Mt. 11:25-27Mt. 13:16-17)17 Cei șaptezeci și doi s-au întors plini de bucurie și I-au zis:
‒ Doamne, chiar și demonii ne sunt supuși în Numele Tău!
18 Însă El le-a zis:
‒ L-am văzut pe Satan căzând din cer ca un fulger. 19 Iată, v-am dat autoritate să călcați peste șerpi, peste scorpioni și peste toată puterea dușmanului și nimic nu vă va răni! 20 Totuși, nu vă bucurați că duhurile vă sunt supuse, ci bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în Ceruri!
21 În ceasul acela, Isus S-a bucurat foarte mult în Duhul Sfânt și a zis: „Te laud, Tată, Domn al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit copilașilor. Da, Tată, pentru că așa a fost plăcut înaintea Ta!
22 Toate lucrurile Mi-au fost încredințate Mie de către Tatăl Meu. Și nimeni nu știe cine este Fiul, în afară de Tatăl, sau cine este Tatăl, în afară de Fiul și de cel căruia dorește Fiul să i-L descopere“.
23 Apoi S-a întors spre ucenici și le-a zis doar lor:
‒ Ferice de ochii care văd lucrurile pe care le vedeți voi! 24 Vă spun că mulți profeți și regi au dorit să vadă ceea ce vedeți voi, dar n-au văzut, și au dorit să audă ceea ce auziți voi, dar n-au auzit!
Pilda samariteanului milostiv
(Mt. 22:34-40Mc. 12:28-31)25 Dar iată că un învățător al Legii s-a ridicat să-L pună la încercare pe Isus , zicând:
‒ Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viață veșnică?
26 Isus i-a zis:
‒ Ce este scris în Lege? Ce citești acolo?
27 El, răspunzând, a zis:
‒ „Să-L iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău“ și „pe semenul tău ca pe tine însuți“ .
28 Isus i-a zis:
‒ Ai răspuns corect. Fă așa și vei trăi!
29 Dar el, care voia să se îndreptățească, L-a întrebat pe Isus:
‒ Și cine este semenul meu?
30 Isus, răspunzând, a zis:
‒ Un om călătorea de la Ierusalim spre Ierihon și a fost atacat de tâlhari. Aceștia, după ce l-au dezbrăcat și l-au lovit, au plecat, lăsându-l pe jumătate mort. 31 Din întâmplare, pe acel drum mergea un preot. Dar, când l-a văzut, preotul a trecut înainte, ocolindu-l. 32 Tot așa și un levit, când a ajuns în locul acela și l-a văzut, a trecut înainte, ocolindu-l. 33 Însă un samaritean, care călătorea și el pe acolo , când a ajuns în dreptul lui și l-a văzut, i s-a făcut milă de el. 34 S-a apropiat, i-a bandajat rănile și a turnat peste ele ulei de măsline și vin. Apoi l-a pus pe propriul lui animal de povară, l-a dus la un han și a continuat să-l îngrijească. 35 În ziua următoare, a scos doi denari, i-a dat hangiului și a zis: „Ai grijă de el, iar când mă voi întoarce, îți voi plăti eu orice vei mai cheltui“.
36 Care dintre aceștia trei ți se pare că a fost semenul celui căzut în mâinile tâlharilor?
37 El a răspuns:
‒ Cel ce și-a făcut milă de el.
Isus i-a zis:
‒ Du-te și fă și tu la fel!
Acasă la Marta și Maria
38 În timp ce-și continuau călătoria, Isus a intrat într-un sat oarecare. Acolo , o femeie pe nume Marta L-a primit ca oaspete în casa ei. 39 Ea avea o soră, numită Maria. Aceasta s-a așezat la picioarele Domnului și asculta cuvintele Lui. 40 Marta însă era ocupată cu multă slujire.
Ea a venit și a zis:
‒ Doamne, nu-Ți pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Spune-i deci să mă ajute!
41 Domnul însă, răspunzând, i-a zis:
‒ Marto, Marto, tu te îngrijorezi și te necăjești cu privire la multe lucruri, 42 însă de unul singur este nevoie! Căci Maria și-a ales partea cea bună, care nu i se va lua!
Trimiterea celor șaptezeci de ucenici
1 Iar după acestea Domnul a rânduit pe alți șaptezeci și i‐a trimis câte doi înaintea feței sale în orice cetate și loc în care avea să vină el însuși. 2 Și le zicea: Secerișul este mare dar lucrătorii sunt puțini; rugați‐vă deci de Domnul secerișului ca să scoată lucrători la secerișul său. 3 Duceți‐vă; iată, vă trimit ca niște miei în mijlocul lupilor. 4 Nu purtați pungă, nici traistă, nici încălțăminte: și nu îmbrățișați pe nimeni pe cale. 5 Și în orice casă veți intra, ziceți întâi: Pace casei acesteia! 6 Și dacă este acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni asupra lui, iar de nu, se va întoarce la voi. 7 Și rămâneți în aceeași casă mâncând și bând cele ce sunt la ei; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Nu vă mutați din casă în casă. 8 Și în orice cetate intrați și vă primesc ei, mâncați cele ce vă sunt puse înainte. 9 Și tămăduiți pe cei bolnavi în ea și spuneți‐le: Împărăția lui Dumnezeu s‐a apropiat de voi. 10 Dar în orice cetate veți intra și nu vă primesc ei, ieșiți în ulițele ei și ziceți: 11 Chiar praful din cetatea voastră ce s‐a lipit de picioarele noastre, noi îl scuturăm împotriva voastră. Însă cunoașteți aceasta că Împărăția lui Dumnezeu s‐a apropiat. 12 Vă spun că în ziua aceea va fi mai ușor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea. 13 Vai de tine Horazine! vai de tine Betsaido! Pentru că dacă s‐ar fi făcut în Tir și Sidon puterile care au fost făcute în voi, demult s‐ar fi pocăit șezând în sac și cenușă. 14 Însă va fi mai ușor Tirului și Sidonului la judecată decât vouă. 15 Și tu, Capernaume, oare vei fi ridicat până la cer? Până la Hades vei fi pogorât. 16 Cine ascultă de voi, ascultă de mine; și cine vă leapădă pe voi, mă leapădă pe mine; și cine mă leapădă pe mine, leapădă pe cel ce m‐a trimis pe mine.
Întoarcerea celor șaptezeci
17 Și cei șaptezeci s‐au întors cu bucurie zicând: Doamne, chiar și dracii ni se supun în numele tău. 18 Și el le‐a zis: Am zărit pe Satana căzând ca un fulger din cer. 19 Iată, v‐am dat stăpânire să călcați peste șerpi și scorpii și peste toată puterea vrăjmașului și nimic nu vă va vătăma nicidecum. 20 Însă nu vă bucurați de aceasta, că duhurile vi se supun, ci bucurați‐vă că numele voastre sunt scrise în ceruri. 21 În același ceas s‐a veselit în Sfântul Duh și a zis: Te laud, Tată, Doamne al cerului și al pământului, că ai ascuns acestea de înțelepți și pricepuți și le‐ai descoperit pruncilor; da, Tată, pentru că așa a fost bună plăcerea înaintea ta. 22 Toate mi‐au fost date de Tatăl meu: și nimeni nu cunoaște cine este Fiul decât numai Tatăl și cine este Tatăl decât numai Fiul și acela căruia ar voi Fiul să i‐l descopere. 23 Și întorcându‐se către ucenici, a zis la o parte: Fericiți sunt ochii care văd cele ce vedeți voi. 24 Căci vă spun că mulți proroci și împărați au voit să vadă ce vedeți voi și n‐au văzut și să audă ce auziți voi și n‐au auzit.
Pilda samariteanului
25 Și iată, un învățător de lege oarecare s‐a sculat și l‐a ispitit, și a zis: Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică? 26 Și el i‐a zis: Ce este scris în lege? Cum citești? 27 Și el a răspuns și a zis: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău și din toată puterea ta și din tot cugetul tău și pe aproapele tău ca pe tine însuți. 28 Și el i‐a zis: Drept ai răspuns; fă aceasta și vei trăi. 29 Iar el, voind să se îndreptățească, a zis lui Isus: Și cine este aproapele meu? 30 Și dând răspuns, Isus a zis: Un om se pogora de la Ierusalim la Ierihon și a căzut între tâlhari, care l‐au dezbrăcat și i‐au făcut răni și au plecat lăsându‐l jumătate mort. 31 Și din întâmplare un preot oarecare se pogora pe calea aceea și când l‐a văzut, a trecut înainte pe cealaltă parte. 32 Asemenea și un Levit, când a venit la acel loc și l‐a văzut, a trecut înainte pe cealaltă parte. 33 Iar un samaritean oarecare mergea pe cale și a venit la el și când l‐a văzut, i s‐a făcut milă 34 și s‐a apropiat de el și i‐a legat rănile și a turnat peste ele untdelemn și vin și l‐a pus pe dobitocul său și l‐a adus la o casă de poposire și a purtat grijă de el. 35 Și a doua zi dimineața, a scos doi dinari și i‐a dat gazdei și a zis: Poartă grijă de el și ce vei mai cheltui, îți voi da înapoi când mă voi întoarce. 36 Care dintre acești trei ți se pare că s‐a făcut aproapele celui ce a căzut între tâlhari? 37 Iar el a zis: Cel ce și‐a făcut milă cu el. Și Isus i‐a zis: Du‐te și fă și tu asemenea.
Marta și Maria
38 Iar pe când mergeau ei pe calea lor, a intrat într‐un sat. Și o femeie cu numele Marta l‐a primit în casa ei. 39 Și ea avea o soră numită Maria, care și ea ședea jos la picioarele Domnului și asculta cuvântul lui. 40 Iar Marta era prinsă la o parte de multă slujire. Și a venit la el deodată și a zis: Doamne, nu‐ți pasă că sora mea m‐a lăsat singură să slujesc? Zi‐i deci să pună mâna cu mine. 41 Și Domnul a răspuns și i‐a zis: Marto, Marto, pentru multe te îngrijorezi și te tulburi tu, 42 dar un singur lucru este de trebuință; căci Maria și‐a ales partea cea bună, care nu va fi luată de la ea.