Vindecarea unui bolnav de lepră
(Mc. 1:40-44Lc. 5:12-14)1 Când a coborât Isus de pe munte, L-au urmat mari mulțimi de oameni .
2 Și iată că un lepros s-a apropiat și I s-a închinat, zicând:
‒ Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești!
3 Isus a întins mâna, l-a atins și a zis:
‒ Da , vreau. Fii curățit!
Și imediat lepra lui a fost curățită.
4 Isus i-a zis:
‒ Vezi să nu spui nimănui, ci du-te, arată-te preotului și adu darul pe care l-a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.
Credința centurionului
(Lc. 7:1-10Lc. 13:28-29)5 Când a intrat Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un centurion care L-a rugat 6 și I-a zis:
‒ Doamne, slujitorul meu zace paralizat în casă și se chinuie cumplit!
7 Isus i-a zis:
‒ Voi veni și-l voi vindeca.
8 Dar centurionul, răspunzând, a zis:
‒ Doamne, nu sunt demn să intri sub acoperișul meu! Prin urmare, spune doar un cuvânt, iar slujitorul meu va fi vindecat! 9 Căci și eu sunt un om sub autoritate și am soldați în subordinea mea. Când îi spun unuia: „Du-te!“, el se duce. Când îi spun altuia: „Vino!“, el vine. Iar când îi spun sclavului meu: „Fă asta!“, el face.
10 Isus a rămas uimit când l-a auzit și le-a zis celor care-L urmau:
‒ Adevărat vă spun că la nimeni în Israel n-am găsit atâta credință! 11 Și vă spun că vor veni mulți din Est și din Vest și se vor așeza la masă cu Avraam, Isaac și Iacov în Împărăția Cerurilor. 12 Dar fiii Împărăției vor fi alungați în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!
13 Apoi Isus i-a zis centurionului:
‒ Du-te! Facă-ți-se după cum ai crezut!
Și slujitorul acestuia a fost vindecat chiar la ora aceea.
Isus vindecă mai mulți bolnavi
(Mc. 1:29-34Lc. 4:38-41)14 Când a intrat Isus în casa lui Petru, a văzut-o pe soacra acestuia zăcând la pat și având febră. 15 El i-a atins mâna și febra a lăsat-o. Și ea s-a ridicat și a început să-I slujească.
16 Când s-a lăsat seara, i-au adus la El pe mulți demonizați, iar El a alungat duhurile prin cuvântul Lui și i-a vindecat pe toți cei care aveau boli, 17 ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:
El a luat neputințele noastre
și a purtat bolile noastre .
Prețul urmării lui Isus
(Lc. 9:57-60)18 Când a văzut Isus mulțimea din jurul Lui, le-a poruncit ucenicilor să treacă de cealaltă parte a mării .
19 Atunci un cărturar s-a apropiat și I-a zis:
‒ Învățătorule, Te voi urma oriunde vei merge!
20 Însă Isus i-a spus:
‒ Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului n-are unde-Și odihni capul.
21 Un altul dintre ucenicii Săi I-a zis:
‒ Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întâi să-l înmormântez pe tatăl meu.
22 Dar Isus i-a zis:
‒ Urmează-Mă și lasă morții să-și înmormânteze morții!
Isus liniștește furtuna
(Mc. 4:36-41Lc. 8:22-25)23 Apoi S-a urcat în barcă, iar ucenicii Săi L-au urmat. 24 Și iată că pe mare s-a stârnit o furtună puternică, astfel încât barca a fost acoperită de valuri; Isus însă dormea.
25 Ucenicii s-au apropiat și L-au trezit, zicând:
‒ Doamne, scapă-ne, că pierim!
26 Însă El le-a zis:
‒ De ce sunteți fricoși, puțin credincioșilor?
Apoi, ridicându-Se, a mustrat vânturile și marea și s-a făcut o liniște mare.
27 Oamenii au rămas uimiți și au zis:
‒ Ce fel de Om este Acesta, de-L ascultă până și vânturile și marea?
Vindecarea celor doi gadareni demonizați
(Mc. 5:1-17Lc. 8:26-37)28 Când a ajuns de cealaltă parte a mării , în teritoriul gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizați, ieșind din morminte. Erau atât de cumpliți, încât nimeni nu putea să treacă pe drumul acela.
29 Și iată că au început să strige, zicând:
‒ Ce avem noi de-a face cu Tine, Fiu al lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinui înainte de vreme?
30 Undeva mai departe de ei, era o turmă mare de porci care pășteau.
31 Demonii Îl rugau, zicând:
‒ Dacă ne alungi, trimite-ne în turma aceea de porci!
32 El le-a zis:
‒ Duceți-vă!
Ei au ieșit și au intrat în porci. Și iată că întreaga turmă s-a repezit pe râpă în jos, în mare, și a murit în ape. 33 Păzitorii turmei au fugit și, intrând în cetate, i-au anunțat pe oameni cu privire la toate acestea și la ce li se întâmplase demonizaților. 34 Și iată că toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus. Când L-au văzut, L-au rugat să plece din teritoriul lor.
Vindecarea unui lepros
1 Și după ce s‐a pogorât de pe munte, l‐au urmat gloate multe. 2 Și iată, un lepros s‐a apropiat de el și i s‐a închinat zicând: Doamne, dacă voiești, poți să mă curățești. 3 Și Isus a întins mâna și l‐a atins, zicând: Voiesc, fii curățit. Și îndată lepra lui a fost curățită. 4 Și Isus îi zice: Vezi să nu spui la nimeni, ci mergi, arată‐te preotului și adu darul pe care l‐a rânduit Moise, spre mărturie lor.
Vindecarea robului unui sutaș
5 Și când a intrat în Capernaum, s‐a apropiat de el un sutaș, rugându‐l 6 și zicând: Doamne, sluga mea zace în casă slăbănog, chinuindu‐se cumplit. 7 Și îi zice: Voi veni și‐l voi însănătoși. 8 Și sutașul a răspuns și a zis: Doamne, nu sunt vrednic ca să intri sub acoperișul meu, ci zi numai cu un cuvânt și sluga mea se va tămădui. 9 Căci și eu sunt un om sub stăpânire, având sub mine însumi ostași, și zic acestuia: Du‐te. Și se duce. Și altuia: Vino. Și vine. Și robului meu: Fă aceasta. Și face. 10 Și când a auzit Isus, s‐a mirat și a zis celor ce‐l urmau: Adevărat vă spun: n‐am găsit nici în Israel atâta credință. 11 Dar vă spun că mulți vor veni de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam și Isaac și Iacov în Împărăția Cerurilor, 12 iar fiii împărăției vor fi aruncați în întunericul de afară: acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 13 Și Isus a zis sutașului: Du‐te, fie‐ți cum ai crezut. Și sluga s‐a tămăduit în ceasul acela.
Vindecarea soacrei lui Petru și a mai multor bolnavi
14 Și când a venit Isus în casa lui Petru, a văzut pe soacra acestuia zăcând acolo și prinsă de friguri. 15 Și i‐a atins mâna și au lăsat‐o frigurile. Și ea s‐a sculat și‐i slujea. 16 Și când s‐a făcut seară , i‐au adus mulți îndrăciți și a scos afară duhurile prin cuvânt și a tămăduit pe toți care erau bolnavi, 17 ca să împlinească ce s‐a zis prin Isaia prorocul, care zice: El însușii a luat slăbiciunile noastre și a purtat bolile noastre.
Cum să urmăm pe Isus
18 Și când a văzut Isus gloate multe împrejurul său a poruncit să treacă dincolo. 19 Și unul, un cărturar, s‐a apropiat și i‐a zis: Învățătorule, te voi urma oriunde vei merge. 20 Și Isus îi zice: Vulpile au vizuini și păsările cerului au locuințe, dar Fiul omului n‐are unde să‐și plece capul. 21 Și un altul dintre ucenici i‐a zis: Doamne, dă‐mi voie mai întâi să mă duc și să îngrop pe tatăl meu. 22 Dar Isus îi zice: Urmează‐mă și lasă morții să‐și îngroape pe morții lor.
Potolirea furtunii
23 Și când a intrat în corabie, ucenicii lui l‐au urmat. 24 Și iată s‐a făcut o furtună cumplită pe mare, încât corabia se acoperea de valuri: iar el dormea. 25 Și s‐au apropiat de el și l‐au deșteptat, zicând: Doamne, scapă‐ne; pierim! 26 Și el le zice: De ce sunteți fricoși, puțin credincioșilor? Atunci s‐a sculat , a certat vânturile și marea și s‐a făcut o liniște mare. 27 Și oamenii s‐au mirat zicând: Ce fel de om este acesta, că și vânturile și marea îl ascultă?
Doi îndrăciți sunt tămăduiți
28 Și când a venit el dincolo, în ținutul Gadarenilor, l‐au întâmpinat doi îndrăciți, ieșind din morminte, foarte înfuriați, încât nimeni nu putea trece pe calea aceea. 29 Și iată, au strigat zicând: Ce avem noi cu tine, Isuse, Fiu al lui Dumnezeu? Ai venit aici ca să ne chinuiești mai înainte de vreme? 30 Și departe de ei era o turmă de porci mulți, păscând. 31 Și dracii îl rugau zicând: Dacă ne scoți afară, trimite‐ne în turma de porci. 32 Și el le‐a zis: Mergeți. Iar ei au ieșit și s‐au dus în turma de porci. Și iată, toată turma s‐a repezit de pe râpă în mare și a pierit în ape. 33 Iar cei ce îi pășteau au fugit și s‐au dus în cetate și au spus toate și cele întâmplate cu îndrăciții. 34 Și iată, toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus. Și când l‐au văzut, l‐au rugat să treacă din hotarele lor.