Isus și tradiția bătrânilor
(Mt. 15:1-20)1 Fariseii și unii dintre cărturarii care veniseră de la Ierusalim s-au adunat la El 2 și i-au văzut pe câțiva dintre ucenicii Lui că mănâncă pâine cu mâinile întinate, adică nespălate. 3 (Căci fariseii și toți iudeii nu mănâncă dacă nu-și spală cu atenție mâinile, ținând astfel tradiția bătrânilor. 4 Iar când se întorc de la piață, nu mănâncă dacă nu s-au spălat. Și mai sunt multe alte lucruri pe care le-au primit ei să le țină, cum ar fi: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a vaselor de bronz și a paturilor.)
5 Atunci fariseii și cărturarii L-au întrebat pe Isus:
‒ De ce ucenicii Tăi nu umblă potrivit cu tradiția bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile întinate?
6 El le-a răspuns:
‒ Ipocriților! Bine a profețit Isaia despre voi, așa cum este scris:
„Poporul acesta Mă onorează cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
7 Degeaba însă Mi se închină ei,
dând ca învățături
niște porunci de-ale oamenilor!“.
8 Voi, lăsând porunca lui Dumnezeu, țineți strâns tradiția oamenilor: spălarea ulcioarelor și a cănilor și multe alte lucruri de felul acesta pe care le faceți.
9 Apoi le-a zis:
‒ Și ați respins frumos porunca lui Dumnezeu ca să păstrați tradiția voastră! 10 Căci Moise a zis: „Să-ți respecți tatăl și mama“ și „Cel ce-și vorbește de rău tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea“ . 11 Însă voi ziceți: „Un om nu este vinovat dacă îi spune tatălui său sau mamei sale: «Orice ajutor ai putea primi de la mine este korban»“ (adică este deja închinat ca dar lui Dumnezeu ). 12 Astfel, voi nu-l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl sau mama lui 13 și desființați Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră pe care o răspândiți. Și faceți multe alte lucruri de felul acesta.
Lucrurile care îl întinează pe om
14 Isus a chemat din nou mulțimea și a zis: „Ascultați-Mă cu toții și înțelegeți! 15 Nu există nimic din afara omului, care, intrând în el, să-l poată întina, ci lucrurile care ies din om, acelea îl întinează!“. 16 Dacă are cineva urechi de auzit să audă!
17 După ce a lăsat mulțimea și a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat despre pildă. 18 El le-a zis: „Și voi sunteți tot fără pricepere? Nu înțelegeți că orice intră în om din exterior nu-l poate întina, 19 fiindcă nu intră în inima lui, ci în stomac, apoi iese în latrină, el dând afară astfel toată mâncarea?“ .
20 Apoi a zis: „Ceea ce iese din om, aceea îl întinează pe om. 21 Căci din interior, din inima omului, ies gândurile rele, preacurviile, furturile, crimele, 22 adulterele, lăcomiile, răutățile, viclenia, depravarea, ochiul rău, blasfemia, mândria și nesăbuința. 23 Toate aceste rele ies din interior și îl întinează pe om“.
Credința femeii siro-feniciene
(Mt. 15:21-28)24 Isus a plecat de acolo și S-a dus în regiunile Tyrului și Sidonului. Dorind să nu știe nimeni că Se află acolo, a intrat într-o casă, dar n-a putut rămâne neobservat, 25 ci imediat, o femeie care auzise despre El și a cărei fetiță avea un duh necurat, a venit la El și I-a căzut la picioare. 26 Femeia era o grecoaică, originară din Siro-Fenicia.
Ea L-a rugat să alunge demonul din fata ei, 27 dar Isus i-a zis:
‒ Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței.
28 Însă ea a răspuns și i-a zis:
‒ Da, Doamne, dar și cățeii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor.
29 Atunci El i-a zis:
‒ Pentru răspunsul acesta, du-te. Demonul a ieșit din fata ta.
30 Ea a plecat acasă și a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieșise.
Isus vindecă un surdo-mut
(Mt. 15:29-31)31 Atunci Isus a ieșit iarăși din teritoriul Tyrului și S-a dus, prin Sidon, la Marea Galileei, în mijlocul teritoriului Decapolisului. 32 Au adus la El un surd, care totodată vorbea greu, și L-au rugat să-Și pună mâna peste el.
33 Isus l-a luat deoparte din mulțime, Și-a pus degetele în urechile lui și i-a atins limba cu scuipatul Lui. 34 Apoi a privit spre cer, a oftat și a zis: „Efata!“, care înseamnă: „Deschide-te!“. 35 Și imediat i s-au deschis urechile, i s-a descleștat limba și a început să vorbească bine. 36 Isus le-a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea să nu spună, cu atât ei proclamau aceasta mai mult. 37 Ei erau uimiți peste măsură și ziceau: „El pe toate le face bine. Chiar și pe surzi îi face să audă, iar pe muți să vorbească!“.
Fariseii și datina bătrânilor
1 Și se adună la el fariseii și unii dintre cărturarii veniți de la Ierusalim. 2 Și când au văzut pe unii dintre ucenicii lui că mănâncă pâinile cu mâini necurate, adică nespălate — 3 Căci fariseii și toți iudeii, dacă nu‐și spală mâinile cu îngrijire, nu mănâncă, ținând datina bătrânilor. 4 Și când vin de la târg, dacă nu se îmbăiază, nu mănâncă; și sunt alte multe pe care le‐au primit să le țină: spălările prin afundare a paharelor și ulcioarelor și vaselor de aramă și paturilor. — 5 Și fariseii și cărturarii l‐au întrebat: Pentru ce nu umblă ucenicii tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă pâinea cu mâini necurate? 6 Iar el le‐a zis: Bine a prorocit Isaia despre voi, fățarnicilor, cum este scris: Acest popor mă cinstește cu buzele, dar inima lor este departe de mine; 7 și în zadar mă cinstesc ei învățând ca învățături, porunci de oameni. 8 Voi lăsați porunca lui Dumnezeu și țineți datina oamenilor. 9 Și le‐a zis: Bine mai desființați porunca lui Dumnezeu ca să păstrați datina voastră. 10 Căci Moise a zis: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta; și: Cine vorbește de rău pe tată sau pe mamă să moară negreșit. 11 Iar voi ziceți: Dacă un om va zice tatălui său sau mamei sale: Orice ai fi putut folosi de la mine este Corban , adică dăruit lui Dumnezeu ; 12 nu‐l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl său sau mama sa; 13 desființând Cuvântul lui Dumnezeu prin datina voastră pe care ați dat‐o: și faceți multe de felul acestora.
Ce spurcă pe om
14 Și a chemat la sine iarăși gloata și le‐a zis: Ascultați‐mă toți și înțelegeți, 15 nu este nimic dinafară de om care intrând în el poate să‐l spurce: ci cele ce ies din om sunt cele ce spurcă pe om. 16 Dacă are cineva urechi de auzit să audă. 17 Și când a intrat în casă de la gloată, ucenicii lui l‐au întrebat despre pildă. 18 Și el le zice: Astfel și voi sunteți fără pricepere? Nu înțelegeți că orice intră de afară în om nu poate să‐l spurce, 19 căci nu intră în inima lui ci în pântece și iese afară în hazna; aceasta a zis , curățind toate bucatele? 20 Și a zis: Ce iese din om aceea spurcă pe om. 21 Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gânduri rele, curvii, 22 furturi, omoruri, preacurvii, lăcomii de bani, răutăți, înșelăciuni, desfrânări, un ochi rău, hulă, trufie, nebunia. 23 Toate relele acestea ies dinăuntru și spurcă pe om.
Femeia canaaneancă
24 Și s‐a sculat de acolo și a plecat în hotarele Tirului și Sidonului. Și a intrat intr‐o casă și voia ca nimeni să nu știe. Și n‐a putut să fie ascuns. 25 Ci îndată o femeie, a cărei fată avea un duh necurat, auzind despre el, a venit și a căzut la picioarele lui. 26 Și femeia era o grecoaică, de neam sirofeniciană. Și l‐a rugat să scoată pe dracul din fata ei. 27 Și el i‐a zis: Lasă mai întâi să se sature copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s‐o arunci la căței. 28 Dar ea a răspuns și‐i zice: Da, Doamne, dar și cățeii de sub masă mănâncă din fărâmiturile copiilor. 29 Și i‐a zis: Pentru acest cuvânt du‐te, dracul a ieșit din fiica ta. 30 Și a plecat la casa ei și a aflat copila culcată în pat și dracul ieșit.
Vindecarea unui surdomut
31 Și a ieșit iarăși din hotarele Tirului și a venit prin Sidon la marea Galileei, prin mijlocul hotarelor Decapolei. 32 Și‐i aduc pe un surd și mut și‐l roagă să‐și pună mâna peste el. 33 Și l‐a luat din gloată la o parte și i‐a pus degetele în urechi și a scuipat și i‐a atins limba. 34 Și privind spre cer, a suspinat și‐i zice: Efata; adică, Deschide‐te. 35 Și i s‐au deschis urechile și îndată s‐a dezlegat legătura limbii și vorbea deslușit. 36 Și le‐a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cât le poruncea cu atât mai mult vesteau. 37 Și se mirau peste măsură zicând: Toate le‐a făcut bine și face pe surzi să audă și pe muți să vorbească.