Fiicele lui Țelofhad și legea privind moștenirile
(Num. 36:1-12)1 Fiicele lui Țelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Ghilad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, aparțineau clanurilor lui Manase, fiul lui Iosif. Numele lor erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța. 2 Ele au stat la intrarea Cortului Întâlnirii înaintea lui Moise, a preotului Elazar, a conducătorilor și a întregii comunități, zicând: 3 „Tatăl nostru a murit în deșert. El nu a făcut parte din adunarea lui Korah, care s-a răzvrătit împotriva Domnului, ci a murit pentru păcatul lui și nu a avut niciun fiu. 4 De ce să dispară numele tatălui nostru din mijlocul clanului său pentru că nu a avut fii? Dați-ne deci și nouă o proprietate în mijlocul fraților tatălui nostru!“.
5 Moise a adus cazul lor înaintea Domnului 6 și Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 7 „Ce spun fetele lui Țelofhad este drept! Să le dai și lor o proprietate ca moștenire în mijlocul fraților tatălui lor și să treci asupra lor moștenirea tatălui lor.
8 Iar fiilor lui Israel să le spui: «Dacă un om moare și nu are vreun fiu, moștenirea lui să treacă în proprietatea fetei lui. 9 Dacă nu are nicio fată, moștenirea lui să fie dată fraților lui. 10 Dacă nu are frați, moștenirea să fie dată fraților tatălui său. 11 Dacă nici tatăl său nu are frați, moștenirea lui să fie dată în proprietatea rudeniei celei mai apropiate din clanul lui. Aceasta să fie o hotărâre a legii pentru fiii lui Israel, după porunca Domnului dată lui Moise»“.
Iosua, succesorul lui Moise
12 Domnul i-a zis lui Moise:
‒ Urcă-te pe muntele acesta, pe Abarim, ca să vezi țara pe care am dat-o fiilor lui Israel. 13 După ce o vei privi, vei fi adăugat la poporul tău, așa cum a fost adăugat Aaron, fratele tău. 14 Căci, atunci când adunarea a început să se certe, voi v-ați răzvrătit împotriva poruncii Mele, la apele din deșertul Țin, și nu ați arătat sfințenia Mea înaintea ochilor lor. (Acestea au fost apele de la Meribat-Kadeș, în deșertul Țin.)
15 Moise I-a răspuns Domnului, zicând:
16 ‒ Fie ca Domnul, Dumnezeul duhurilor oricărui trup, să numească un om peste această comunitate de oameni, 17 care să-i conducă și să-i îndrume, astfel încât comunitatea Domnului să nu fie ca niște oi fără păstor.
18 Domnul i-a zis lui Moise:
‒ Ia-l pe Iosua, fiul lui Nun, bărbat în care este Duhul, și pune-ți mâna peste el. 19 Să-l așezi înaintea preotului Elazar și a întregii comunități și să-i dai porunci în prezența lor. 20 Dă-i din autoritatea ta, pentru ca toată comunitatea fiilor lui Israel să-l asculte. 21 Să stea înaintea preotului Elazar, iar acesta să întrebe pentru el, înaintea Domnului, decizia lui Urim. La porunca lui, Iosua împreună cu toți fiii lui Israel, toată comunitatea, vor trebui să iasă și, la porunca lui, vor trebui să intre.
22 Moise a făcut potrivit poruncii Domnului. L-a luat pe Iosua și l-a pus înaintea preotului Elazar și a întregii comunități. 23 Apoi și-a pus mâinile peste el și l-a împuternicit, așa cum spusese Domnul prin Moise.
Legea moștenirilor
1 Și s‐au apropiat fetele lui Țelofhad , fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile lui Manase, fiul lui Iosif. Și acestea erau numele fetelor sale: Mahla, Noa și Hogla și Milca și Tirța. 2 Și ele au stătut înaintea lui Moise și înaintea lui Eleazar, preotul, și înaintea mai marilor și a întregii adunări la intrarea cortului întâlnirii zicând: 3 Tatăl nostru a murit în pustie și n‐a fost în ceata celor ce s‐au întâlnit împreună împotriva Domnului, în adunarea lui Core, ci a murit în păcatul său și n‐a avut fii. 4 Pentru ce să se stingă numele tatălui nostru din familia lui pentru că n‐are fiu? Dă‐ne o stăpânire între frații tatălui nostru. 5 Și Moise a adus pricina lor înaintea Domnului. 6 Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 7 Fetele lui Țelofhad vorbesc drept; să le dai negreșit o stăpânire de moștenire între frații tatălui lor și să treci asupra lor moștenirea tatălui lor. 8 Și să vorbești copiilor lui Israel zicând: Dacă va muri cineva și nu va avea fiu, atunci să treceți moștenirea lui la fiica lui. 9 Și dacă nu va avea fiică, să dați moștenirea lui fraților lui. 10 Și dacă nu va avea frați, să dați moștenirea lui fraților tatălui său. 11 Și dacă tatăl său nu va avea frați, să dați moștenirea lui rudei lui care este cea mai aproape din familia lui și el s‐o stăpânească. Și să fie pentru copiii lui Israel o orânduire de judecată, cum a poruncit Domnul lui Moise. 12 Și Domnul a zis lui Moise: Suie‐te pe acest munte Abarim și vezi țara pe care am dat‐o copiilor lui Israel. 13 O vei vedea și vei fi adăugat și tu la poporul tău cum a fost adăugat Aaron, fratele tău, 14 pentru că v‐ați răsculat împotriva poruncii mele în pustia Țin, în cearta obștei, în loc să mă sfințiți la ape înaintea ochilor lor. Acestea sunt apele Meriba, la Cades în pustia Țin. 15 Și Moise a vorbit Domnului zicând: 16 Domnul Dumnezeul duhurilor a toată carnea să pună un bărbat peste adunare, 17 care să iasă înaintea lor și să intre înaintea lor și care să‐i scoată afară și să‐i aducă înăuntru, ca adunarea Domnului să nu fie ca niște oi care n‐au păstor. 18 Și Domnul a zis lui Moise: Ia pe Iosua, fiul lui Nun, bărbat în care este Duhul, și pune‐ți mâna peste el, 19 și să‐l pui înaintea lui Eleazar, preotul, și înaintea întregii adunări și să‐i dai poruncă înaintea ochilor lor. 20 Și să pui peste el din slava ta ca toată adunarea copiilor lui Israel să‐l asculte. 21 Și el să stea înaintea lui Eleazar, preotul, care să întrebe pentru el prin judecata lui Urim înaintea Domnului: după cuvântul lui să iasă și după cuvântul lui să intre, el și toți copiii lui Israel cu el, toată adunarea. 22 Și Moise a făcut cum îi poruncise Domnul și a luat pe Iosua și l‐a pus înaintea lui Eleazar, preotul, și înaintea adunării întregi. 23 Și și‐a pus mâinile peste el și i‐a dat poruncă , după cum vorbise Domnul prin Moise.