Prolog: scopul și tema cărții
1 Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,
2 pentru a cunoaște înțelepciunea și îndrumarea,
pentru a înțelege cuvintele cunoașterii,
3 pentru a primi îndrumare în ce privește înțelepciunea,
dreptatea, judecata și imparțialitatea,
4 pentru a da prudență celui neștiutor,
iar tânărului – cunoștință și discernământ.
5 Să asculte cel înțelept și să-și mărească cunoștințele,
iar cel priceput să primească îndrumări,
6 pentru a înțelege un proverb sau o taină,
cuvintele înțelepților și pildele lor.
7 Teama de Domnul este începutul cunoașterii,
dar nebunii disprețuiesc înțelepciunea și îndrumarea.
Îndemnuri pentru căutarea înțelepciunii
Avertizare împotriva ispitirii
8 Ascultă, fiule, îndrumarea tatălui tău
și nu părăsi învățătura mamei tale,
9 căci ele vor fi o cunună plăcută pe capul tău
și un colier în jurul gâtului tău.
10 Fiule, dacă niște păcătoși vor să te ademenească,
nu accepta.
11 Dacă vor spune: „Vino cu noi!
Să stăm la pândă ca să vărsăm sânge,
să întindem fără motiv curse celui nevinovat!
12 Să-i înghițim de vii, ca Locuința Morților,
și întregi, ca pe cei ce coboară în groapă!
13 Vom găsi tot felul de lucruri scumpe
și ne vom umple casele cu pradă.
14 Pune partea ta cu noi
și vom avea un sac împreună!“.
15 Fiule, să nu mergi pe același drum cu ei,
abate-ți piciorul de pe cărarea lor,
16 căci picioarele lor aleargă spre rău
și se grăbesc să verse sânge.
17 În zadar se aruncă lațul
înaintea ochilor tuturor păsărilor!
18 Aceștia își pândesc însuși sângele lor,
își întind capcane înseși sufletelor lor.
19 Astfel sunt căile tuturor celor ce obțin câștig nedrept;
el va lua viața stăpânilor lui.
Chemarea înțelepciunii și consecințele respingerii ei
20 Înțelepciunea strigă pe stradă,
își înalță glasul în piețe,
21 cheamă de la capătul locurilor aglomerate,
își rostește cuvintele în fața porților cetății:
22 „Naivilor, până când veți iubi naivitatea?
Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura
și vor urî nesăbuiții cunoașterea?
23 Dacă v-ați întoarce la mustrarea mea,
aș revărsa duhul meu peste voi
și v-aș dezvălui cuvintele mele.
24 Dar pentru că mă respingeți când vă chem,
iar când îmi întind mâna, nimeni nu este atent,
25 pentru că ignorați toate sfaturile mele
și nu acceptați mustrarea mea,
26 de aceea și eu voi râde de nenorocirea voastră,
îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,
27 când groaza voastră va veni ca o distrugere,
și nenorocirea voastră va veni ca o vijelie,
când necazul și suferința vor veni peste voi.
28 Atunci mă vor chema, dar nu voi răspunde;
mă vor căuta cu ardoare, dar nu mă vor găsi.
29 Pentru că au urât cunoștința
și n-au ales teama de Domnul,
30 pentru că n-au acceptat sfatul meu
și au disprețuit toate mustrările mele,
31 de aceea se vor hrăni cu rodul căii lor
și se vor sătura cu roada planurilor lor.
32 Căci necredincioșia îi ucide pe cei naivi
și mulțumirea de sine îi distruge pe cei nesăbuiți;
33 dar cel ce mă ascultă va locui în siguranță,
va trăi liniștit, fără să-l cuprindă groaza de vreun rău“.
Strigarea înțelepciunii
1 Proverbele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel: 2 ca să se cunoască înțelepciunea și învățătura, ca să se deosebească cuvintele priceperii: 3 ca să capete învățătura prevederii, dreptății, judecății și nepărtinirii; 4 pentru a da agerime de minte celor proști, cunoștință și cumințenie celui tînăr; 5 să audă înțeleptul și să crească în învățătură, și cel cu pricepere să ajungă la sfaturi sănătoase; 6 și să priceapă un proverb și o vorbire cu tâlc, cuvintele înțelepților și cimiliturile lor. 7 Frica Domnului este începutul cunoștinței; dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura. 8 Ascultă , fiul meu, învățătura tatălui tău și nu părăsi îndrumarea mamei tale. 9 Căci ele vor fi o cunună plăcută pentru capul tău și lanțuri în jurul gâtului tău.
Ferirea de ispite
10 Fiul meu, dacă te vor ademeni păcătoșii, nu te învoi. 11 Dacă vor zice: Vino cu noi, să pândim sânge, să întindem curse fără cuvânt celui nevinovat; 12 să‐i înghițim de vii ca Șeolul și întregi ca pe cei ce se coboară în groapă; 13 vom găsi averi scumpe, ne vom umplea casele de pradă; 14 tu vei arunca sorțul tău cu noi, o pungă va fi pentru noi toți: 15 fiul meu, nu umbla pe un drum cu ei, oprește‐ți piciorul de la cărarea lor; 16 căci picioarele lor aleargă la rău și se grăbesc să verse sânge. 17 Căci în zadar se întinde lațul în ochii vreunei înaripate. 18 Și aceștia își pândesc sângele lor înșiși, întind cursă sufletelor lor. 19 Așa sunt cărările oricui este lacom de câștig necinstit: el ia viața stăpânului său.
Cei neascultători
20 Înțelepciunea strigă tare în uliță; își înalță glasul în locuri largi; 21 strigă la capătul ulițelor zgomotoase, la intrarea porților, își rostește cuvintele în cetate: 22 Până când, proștilor, veți iubi prostia, și până când batjocoritorii se vor desfăta în batjocură și nebunii vor urî cunoștința? 23 Întoarceți‐vă la mustrarea mea: iată, voi vărsa duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele. 24 Deoarece am chemat și n‐ați voit să auziți; mi‐am întins mâna și nimeni nu s‐a uitat; 25 ci ați lepădat orice sfat al meu și n‐ați voit mustrarea mea: 26 și eu voi râde în ziua nenorocirii voastre: îmi voi bate joc când va veni frica voastră. 27 Când va năvăli frica voastră ca un vârtej, și nenorocirea voastră va veni ca o furtună, când vor veni peste voi lipsă și strâmtorare; 28 atunci mă vor chema, dar nu voi răspunde; mă vor căuta cu tot dinadinsul, dar nu mă vor afla: 29 căci au urât cunoștința și n‐au ales frica Domnului; 30 n‐au voit sfatul meu, au disprețuit orice mustrare a mea; 31 deci vor mânca rodul căii lor și se vor sătura cu sfaturile lor. 32 Căci abaterea celor proști îi va omorî și nepăsarea nebunilor îi va pierde. 33 Dar oricine mă ascultă pe mine va locui la adăpost și va fi liniștit , fără frică de rău.