1 Un răspuns blând calmează furia,
dar o vorbă care rănește provoacă mânia.
2 Limba înțelepților folosește bine cunoștința,
dar gura nesăbuiților varsă nebunie.
3 Ochii Domnului sunt în orice loc,
supraveghindu-i atât pe cei răi, cât și pe cei buni.
4 O limbă vindecătoare este un pom al vieții,
dar o limbă în care este perfidie zdrobește duhul.
5 Nebunul disprețuiește îndrumarea tatălui său,
dar cine primește mustrarea este chibzuit.
6 În casa celui drept este mare bogăție,
dar câștigul celui rău aduce tulburare.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoștință,
nu tot așa face și inima nesăbuiților.
8 Jertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului,
dar rugăciunea celor drepți Îi este plăcută.
9 Calea celor răi este o urâciune înaintea Domnului,
dar El îi iubește pe cei ce urmăresc dreptatea.
10 O disciplinare severă îl așteaptă pe cel ce părăsește cărarea,
iar cine disprețuiește mustrarea va muri.
11 Locuința Morților și Locul Distrugerii sunt înaintea Domnului,
cu atât mai mult inimile fiilor omului!
12 Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat,
el nu va merge la cei înțelepți.
13 O inimă veselă înseninează fața,
dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit.
14 Inima celor pricepuți caută cunoștință,
dar gura celor nesăbuiți se hrănește cu nebunie.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele,
dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăț continuu.
16 Mai bine puțin, dar cu teamă de Domnul,
decât o mare bogăție, cu tulburare.
17 Mai bine o mâncare de legume, unde este dragoste,
decât un bou îngrășat, unde este ură.
18 Un om iute la mânie stârnește cearta,
dar cel încet la mânie calmează controversa.
19 Calea leneșului este ca un gard de spini,
dar cărarea celor drepți este netezită.
20 Un fiu înțelept aduce bucurie tatălui său,
dar un om nesăbuit își disprețuiește mama.
21 Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte,
dar omul priceput păstrează drumul drept.
22 Fără sfat, planurile dau greș,
dar ele reușesc când sunt mulți sfetnici.
23 Pentru om este o bucurie să dea un răspuns iscusit
și ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit!
24 Pentru cel înțelept, cărarea vieții duce în sus,
ca să-l abată de la Locuința Morților, de jos.
25 Domnul distruge casa celor mândri,
dar consolidează teritoriul văduvei.
26 Gândurile rele sunt o urâciune înaintea Domnului,
dar cuvintele plăcute sunt curate.
27 Cel ce obține câștig nedrept își tulbură familia,
dar cel ce urăște mita va trăi.
28 Inima celui drept cântărește răspunsurile,
dar gura celor răi varsă răutăți.
29 Domnul este departe de cei răi,
dar ascultă rugăciunea celor drepți.
30 O privire voioasă înveselește inima,
și o veste bună dă sănătate oaselor.
31 Urechea care ascultă mustrarea ce duce la viață
se va odihni în mijlocul înțelepților.
32 Cel ce ignoră disciplinarea își disprețuiește sufletul,
dar cel ce ascultă mustrarea dobândește înțelepciune.
33 Teama de Domnul îl învață pe om înțelepciunea,
iar smerenia merge înaintea gloriei.
Înțelepciunea aduce fericire; nebunia și păcatul, nenorocire
1 Un răspuns blând abate mânia, dar un cuvânt aspru întărâtă aprinderea. 2 Limba înțelepților rostește cunoștință dreaptă, dar gura nebunilor toarnă nebunie. 3 Ochii Domnului sunt în orice loc veghind peste cei răi și peste cei buni. 4 Blândețea limbii este un pom al vieții, dar strâmbătatea în ea este o spărtură a duhului. 5 Nebunul nesocotește învățătura tatălui său, dar cel ce ia aminte la mustrare se face cuminte. 6 În casa dreptului este o mare visterie, dar în venitul celui rău este tulburare. 7 Buzele înțelepților răspândesc cunoștință dar nu așa inima nebunilor. 8 Jertfa celor răi este o urâciune Domnului, dar rugăciunea celor drepți este desfătarea sa. 9 Calea celui rău este o urâciune Domnului, dar el iubește pe cel ce urmărește dreptatea. 10 Grea pedeapsă este pentru cel ce părăsește cărarea; și cel ce urăște mustrarea va muri. 11 Șeolul și Pierzarea sunt înaintea Domnului: cu cât mai mult deci inimile copiilor oamenilor! 12 Batjocoritorul nu iubește să fie mustrat; el nu va merge la cei înțelepți. 13 Inima voioasă înveselește fața, dar prin întristarea inimii se frânge duhul. 14 Inima unui om înțelegător caută cunoștință, dar gura nebunilor paște nebunia. 15 Toate zilele celui apăsat sunt rele, dar o inimă voioasă este un ospăț necurmat. 16 Mai bine este puțin cu frica Domnului, decât o mare comoară și tulburare cu ea. 17 Mai bun este un prânz de verdețuri cu iubire, decât un bou îngrășat și ură cu el. 18 Omul mânios întărâtă cearta, dar cel încet la mânie potolește cearta. 19 Calea leneșului este ca un gard de spini, dar cărarea celor drepți este netezită. 20 Fiul înțelept înveselește pe tată, dar omul nebun disprețuiește pe mamă‐sa. 21 Nebunia este bucurie celui fără minte, dar bărbatul cu pricepere merge drept pe drum. 22 Unde nu este sfat planurile se nimicesc, dar în mulțimea sfetnicilor se întăresc. 23 Omul are bucurie de răspunsul gurii sale și un cuvânt la vremea sa cât de bun este! 24 Calea vieții este în sus pentru cel înțelept ca să se depărteze de Șeolul de jos. 25 Domnul va dezrădăcina casa celor mândri, dar va întări hotarul văduvei. 26 Gândurile rele sunt o urâciune Domnului, dar cuvintele plăcute sunt curate. 27 Cel ce este lacom de câștig își turbură casa, dar cel ce urăște mituirea va trăi. 28 Inima dreptului cumpănește ce să răspundă, dar gura celor răi toarnă lucruri rele. 29 Domnul este departe de cei răi, dar aude rugăciunea celor drepți. 30 Lumina ochilor înveselește inima și știrea bună îngrașă oasele. 31 Urechea care ascultă mustrarea de viață va rămâne între înțelepți. 32 Cel ce leapădă învățătura își urăște sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă minte. 33 Frica Domnului este învățătura înțelepciunii, și smerenia merge înaintea cinstei.