Invitația înțelepciunii
1 Înțelepciunea și-a construit casa,
și-a tăiat cei șapte stâlpi,
2 și-a înjunghiat vitele, și-a amestecat vinul,
și-a aranjat și masa.
3 Apoi și-a trimis servitoarele
și strigă de pe vârful înălțimilor cetății:
4 „Cine este naiv să vină aici!“.
Iar celor fără minte le spune:
5 „Veniți să mâncați din pâinea mea
și să beți din vinul pe care l-am amestecat!
6 Părăsiți căile nesăbuite și veți trăi!
Umblați pe calea priceperii!“.
7 Cel ce disciplinează un batjocoritor își atrage dispreț,
iar cel ce mustră pe cel rău se rănește singur.
8 Nu mustra pe cel batjocoritor ca să nu te urască!
Mustră pe cel înțelept, și el te va iubi!
9 Dă-i celui înțelept iar el va fi și mai înțelept!
Învață-l pe cel drept și el își va mări cunoștințele.
10 „Teama de Domnul este începutul înțelepciunii,
iar cunoașterea Celui Sfânt este pricepere.
11 Căci prin mine ți se vor înmulți zilele
și se vor adăuga ani la viața ta.
12 Dacă ești înțelept, pentru tine ești înțelept;
dacă ești batjocoritor, tu singur vei suferi“.
Invitația prostiei
13 Femeia proastă este guralivă,
nesăbuită și nu știe nimic.
14 Ea se așază la ușa casei sale,
pe un scaun, chiar pe vârful înălțimilor cetății,
15 ca să-i cheme pe trecătorii
care merg drept pe calea lor:
16 „Cine este naiv să vină aici!“.
Iar celui fără minte îi spune:
17 „Apele furate sunt dulci,
iar pâinea mâncată în locuri ascunse este plăcută!“.
18 Dar el nu știe că acolo sunt umbrele,
că oaspeții ei sunt în adâncimile Locuinței Morților.
Strigarea prietenoasă a înțelepciunii
1 Înțelepciunea și‐a zidit casa, a tăiat cei șapte stâlpi ai ei; 2 și‐a junghiat junghierea; și‐a amestecat vinul și și‐a întins masa. 3 Și‐a trimis slujnicele; ea strigă pe cele mai înalte locuri ale cetății: 4 Oricine e prost să se abată încoace! Celui fără pricepere îi zice: 5 Veniți , mâncați din pâinea mea și beți din vinul pe care l‐am amestecat. 6 Lăsați prostia și trăiți, și mergeți pe calea priceperii. 7 Cel ce dojenește pe batjocoritor își dobândește rușine; și cel ce mustră pe cel rău, își dobândește o pată. 8 Nu mustra pe batjocoritor, ca să nu te urască. Mustră pe cel înțelept și te va iubi. 9 Dă învățătură celui înțelept și se va face și mai înțelept; învață pe cel drept și va adăuga învățătura. 10 Frica Domnului este începutul înțelepciunii și cunoștința Celui Sfânt este pricepere. 11 Căci prin mine zilele ți se vor înmulți și ți se vor adăuga ani de viață. 12 Dacă ești înțelept, pentru tine însuți ești înțelept; și dacă ești batjocoritor singur vei suferi. 13 Femeia nebună este bună de gură, ea este proastă și nu știe nimic. 14 Ea se așază la intrarea casei sale, pe scaun, în locurile înalte ale cetății, 15 ca să cheme pe trecătorii de pe drum care merg drept pe căile lor: 16 Cine este prost să se abată încoace! Și celui ce este lipsit de pricepere îi zice: 17 Dulci sunt apele furate și pâinea tăinuită este plăcută! 18 Și el nu știe că acolo sunt umbrele morții , oaspeții ei sunt în adâncurile Șeolului.