Psalmul 38
Un psalm al lui David, spre aducere-aminte.
1 Doamne, nu mă mai mustra în mânia Ta
și nu mă mai disciplina în furia Ta!
2 Căci săgețile Tale m-au străpuns,
mâna Ta a coborât asupra mea.
3 Din cauza mâniei Tale, nu mai este nimic sănătos în trupul meu,
niciun os nu mai este întreg din cauza păcatului meu.
4 Căci nelegiuirile mele mă copleșesc ca o povară grea;
sunt prea grele pentru mine.
5 Rănile mele duhnesc, putrezesc,
din cauza nebuniei mele.
6 Sunt încovoiat, peste măsură de gârbovit.
Toată ziua umblu bocind.
7 Coapsele-mi sunt pline de arsuri,
nu mai este nimic sănătos în trupul meu.
8 Sunt atât de slăbit și de zdrobit!
Sufăr din cauza suspinelor inimii mele.
9 Stăpâne, Tu știi toate dorințele mele,
iar suspinele mele nu-ți sunt ascunse.
10 Mi se zbate inima, puterile mă părăsesc,
nici chiar lumina ochilor mei nu o mai am.
11 Cei care mă iubesc, prietenii mei, nu stau aproape de rana mea,
cei apropiați mie stau deoparte.
12 Cei ce încearcă să-mi ia viața îmi întind curse;
cei ce-mi doresc răul vorbesc cu răutate
și toată ziua se gândesc numai la înșelătorii.
13 Eu însă nu aud, întocmai ca un surd,
ca un mut care nu-și deschide gura!
14 Am ajuns ca omul care nu aude
și a cărui gură nu mai are răspuns.
15 Totuși, îmi pun speranța în Tine, Doamne!
Tu vei răspunde, Stăpâne, Dumnezeul meu!
16 Căci am zis: „Să nu se bucure din cauza mea,
atunci când îmi alunecă piciorul, să nu se laude pe seama mea!“.
17 Chiar acum sunt aproape să cad,
iar durerea mă însoțește întotdeauna.
18 Îmi mărturisesc nelegiuirea;
sunt tulburat din cauza păcatului meu.
19 Dușmanii mei sunt mulți și plini de viață,
și cei ce mă urăsc fără motiv sunt fără număr.
20 Cei ce răsplătesc binele cu rău
mi se opun, când eu urmăresc binele.
21 Nu mă părăsi, Doamne!
Dumnezeul meu, nu Te îndepărta de mine!
22 Vino degrabă în ajutorul meu,
Stăpâne, Mântuirea mea!
Rugăciunea unuia care suferă și se căiește
Un psalm al lui David spre aducere aminte
1 Doamne , nu mă mustra în mânia ta și nici nu mă pedepsi în urgia ta.
2 Căci săgețile tale s‐au înfipt în mine și mâna ta apasă asupra mea.
3 Nimic nu este sănătos în carnea mea de iuțimea ta; nici liniște în casele mele de păcatul meu.
4 Căci nelegiuirile mele au trecut peste capul meu; ca o sarcină grea sunt prea grele pentru mine.
5 Rănile mele miros rău, curg, din pricina nebuniei mele.
6 Sunt încovoiat și gârbovit peste măsură, toată ziua umblu în jale.
7 Căci coapsele mele sunt pline de arsură și nu este nimic sănătos în carnea mea.
8 Sunt sleit, zdrobit peste măsură, răcnesc de neliniștea inimii mele.
9 O, Doamne, înaintea ta este tot dorul meu și suspinul meu nu este ascuns de tine.
10 Inima îmi bate tare, m‐a părăsit puterea și lumina ochilor mei, nici ea nu este cu mine.
11 Iubiții mei și prietenii mei stau departe de rana mea și rudele mele s‐au așezat departe.
12 Căci cei ce caută sufletul meu mi‐au întins curse , și cei ce caută nenorocirea mea vorbesc lucruri pierzătoare și cugetă planuri toată ziua.
13 Dar eu , ca un surd, n‐aud și sunt ca un mut ce nu‐și deschide gura.
14 Da, sunt ca un om care n‐aude și în a cărui gură nu sunt mustrări.
15 Căci în tine, Doamne, nădăjduiesc : Tu vei răspunde, Doamne Dumnezeul meu!
16 Căci am zis: Să nu se bucure ei de mine! Când mi‐alunecă piciorul, ei se înalță împotriva mea.
17 Căci sunt aproape să cad și durerea mea este pururea înaintea mea.
18 Căci îmi voi mărturisi nelegiuirea, mă voi întrista de păcatul meu.
19 Dar vrăjmașii mei sunt plini de viață, sunt tari, și cei ce pe nedrept mă urăsc s‐au înmulțit.
20 Și cei ce răsplătesc cu rău pentru bine îmi sunt potrivnici pentru că urmez binele.
21 Nu mă părăsi, Doamne! Dumnezeul meu, nu te depărta de mine.
22 Grăbește‐te să‐mi ajuți, Doamne, mântuirea mea.