Psalmul 94
1 O, Dumnezeu al răzbunărilor! O, Doamne!
O, Dumnezeu al răzbunărilor, strălucește Tu!
2 Ridică-Te, Judecător al pământului,
răsplătește celor mândri după mândria lor !
3 Până când vor triumfa cei răi, Doamne,
până când?
4 Ei bolborosesc, vorbesc cu aroganță;
toți cei ce comit nelegiuiri se laudă.
5 Îți asupresc poporul, Doamne,
apasă asupra moștenirii Tale.
6 Omoară văduva și străinul,
îl ucid pe orfan.
7 Ei zic: „Nu vede Domnul!
Dumnezeul lui Iacov nu-Și dă seama!“.
8 Încercați să înțelegeți, oameni fără minte din popor!
Nesăbuiților, când vă veți înțelepți?
9 Să nu audă oare Cel Ce a sădit urechea?
Să nu vadă oare Cel Ce a creat ochiul?
10 Să nu mustre oare Cel Ce disciplinează națiunile,
Cel Ce îl învață pe om cunoașterea?
11 Domnul cunoaște gândurile omului;
știe că sunt deșarte.
12 Ferice de omul pe care-l disciplinezi Tu, Doamne
și pe care-l înveți din Legea Ta,
13 ca să-l liniștești în zilele cele rele,
până se va săpa groapa celui rău.
14 Domnul nu-Și părăsește poporul,
nici nu-Și uită moștenirea!
15 Căci din nou se va face judecată cu dreptate,
și toți cei cu inima dreaptă o vor urma.
16 Cine se va ridica pentru mine împotriva răufăcătorilor?
Cine mă va sprijini
împotriva celor ce comit nelegiuiri?
17 De n-ar fi fost Domnul ajutorul meu,
foarte curând sufletul meu ar fi locuit în tăcerea morții .
18 Când zic: „Mi se clatină piciorul!“,
îndurarea Ta, Doamne, mă sprijină!
19 În mulțimea frământărilor mele lăuntrice,
mângâierile Tale îmi încântă sufletul.
20 Poate oare un tron corupt să-Ți fie aliat,
unul care pune la cale răul printr-un decret?
21 Ei conspiră împotriva sufletului celui drept
și condamnă sânge nevinovat.
22 Domnul este locul meu de scăpare!
Dumnezeul meu este stânca mea de adăpost!
23 El le va răsplăti după nelegiuirea lor
și-i va nimici pentru răutatea lor;
Domnul, Dumnezeul nostru, îi va nimici.
Rugăciune împotriva asupritorilor
1 Doamne, Dumnezeul răzbunărilor, tu , Dumnezeul răzbunărilor, fă să lucească strălucirea ta!
2 Înalță‐te judecător al pământului, răsplătește celor mândri fapta lor.
3 Până când cei răi, Doamne, până când vor birui cei răi?
4 Rostesc , vorbesc cu îngâmfare; toți lucrătorii nelegiuirii se laudă,
5 calcă pe poporul tău, Doamne, și apasă moștenirea ta,
6 surgrumă pe văduvă și pe străin de loc și ucid pe orfan.
7 Și zic: Nu vede Domnul și nu va lua aminte Dumnezeul lui Iacov.
8 Înțelegeți , voi cei proști din popor! Și, nebunilor, când vă veți înțelepți?
9 Cel ce a sădit urechea oare nu va auzi? Cel ce a făcut ochiul oare nu va vedea?
10 Cel ce învață neamurile oare nu va pedepsi, el, care învață pe oameni cunoștința?
11 Domnul cunoaște gândurile omului că sunt deșertăciune.
12 Ferice de bărbatul pe care‐l pedepsești tu, Doamne, și‐l înveți din Legea ta,
13 ca să‐i dai odihnă de zilele rele, până se va săpa groapa celui rău.
14 Căci Domnul nu va lăsa pe poporul său și nu va părăsi moștenirea sa.
15 Căci judecata se va întoarce la dreptate și toți cei drepți la inimă o vor urma.
16 Cine se va scula pentru mine împotriva făcătorilor de rele? Cine se va înfățișa pentru mine împotriva lucrătorilor nelegiuirii?
17 Dacă n‐ar fi fost Domnul ajutorul meu, puțin și sufletul meu ar fi locuit în tăcere.
18 Când am zis: Mi‐alunecă piciorul! Îndurarea ta, Doamne, m‐a sprijinit.
19 În mulțimea gândurilor înăuntrul meu, mângâierile tale mi‐au desfătat sufletul.
20 Oare va fi unit cu tine scaunul de domnie al nelegiuirii, care face din apăsare o lege?
21 Ei se adună ceată împotriva sufletului celui drept și osândesc sângele nevinovat.
22 Dar Domnul a fost turnul meu înalt și Dumnezeul meu, stânca mea de adăpost.
23 El va întoarce nelegiuirea lor asupra lor și îi va stârpi în nelegiuirea lor: Domnul Dumnezeul nostru îi va stârpi.