Legea asupra moștenirilor
1 Fetele lui Țelofhad , fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile lui Manase, fiul lui Iosif, și ale căror nume erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța, 2 s-au apropiat și s-au înfățișat înaintea lui Moise, înaintea preotului Eleazar, înaintea mai-marilor și înaintea întregii adunări, la ușa cortului întâlnirii. Ele au zis: 3 „Tatăl nostru a murit în pustie; el nu era în mijlocul cetei celor ce s-au răzvrătit împotriva Domnului, în mijlocul cetei lui Core, ci a murit pentru păcatul lui și n-a avut fii. 4 Pentru ce să se stingă numele tatălui nostru din mijlocul familiei lui, pentru că n-a avut fii? Dă-ne și nouă deci o moștenire între frații tatălui nostru.” 5 Moise a adus pricina lor înaintea Domnului. 6 Și Domnul a zis lui Moise: 7 „Fetele lui Țelofhad au dreptate. Să le dai de moștenire o moșie între frații tatălui lor și să treci asupra lor moștenirea tatălui lor. 8 Iar copiilor lui Israel să le vorbești și să le spui: Când un om va muri fără să lase fii, să treceți moștenirea lui asupra fetei lui. 9 Dacă n-are nicio fată, moștenirea lui s-o dați fraților lui. 10 Dacă n-are nici frați, moștenirea lui s-o dați fraților tatălui său. 11 Și, dacă nici tatăl lui n-are frați, moștenirea lui s-o dați rudei celei mai apropiate din familia lui și ea s-o stăpânească. Aceasta să fie o lege și un drept pentru copiii lui Israel, cum a poruncit lui Moise Domnul.”
Iosua, urmaș lui Moise
12 Domnul a zis lui Moise: „Suie-te pe muntele acesta Abarim și privește țara pe care am dat-o copiilor lui Israel. 13 S-o privești, dar și tu vei fi adăugat la poporul tău, cum a fost adăugat fratele tău Aaron, 14 pentru că v-ați împotrivit poruncii Mele în pustia Țin, când cu cearta adunării, și nu M-ați sfințit înaintea lor cu prilejul apelor.” (Acestea sunt apele de ceartă, la Cades, în pustia Țin.) 15 Moise a vorbit Domnului și a zis: 16 „Domnul, Dumnezeul duhurilor oricărui trup, să rânduiască peste adunare un om 17 care să iasă înaintea lor și să intre înaintea lor, care să-i scoată afară și să-i vâre înăuntru, pentru ca adunarea Domnului să nu fie ca niște oi care n-au păstor.” 18 Domnul a zis lui Moise: „Ia-ți pe Iosua, fiul lui Nun, bărbat în care este Duhul Meu, și să-ți pui mâna peste el. 19 Să-l așezi înaintea preotului Eleazar și înaintea întregii adunări și să-i dai porunci sub ochii lor. 20 Să-l faci părtaș la dregătoria ta, pentru ca toată adunarea copiilor lui Israel să-l asculte. 21 Să se înfățișeze înaintea preotului Eleazar, care să întrebe pentru el judecata lui Urim înaintea Domnului, și Iosua, toți copiii lui Israel, împreună cu el, și toată adunarea să iasă după porunca lui Eleazar și să intre după porunca lui.” 22 Moise a făcut cum îi poruncise Domnul. A luat pe Iosua și l-a pus înaintea preotului Eleazar și înaintea întregii adunări. 23 Și-a pus mâinile peste el și i-a dat porunci , cum spusese Domnul prin Moise.
Legea moștenirilor
1 Atunci s‑au apropiat fetele lui Țelofhad , fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din clanurile lui Manase, fiul lui Iosif; numele lor erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța. 2 Ele s‑au înfățișat înaintea lui Moise, înaintea preotului Eleazar, înaintea mai‑marilor și înaintea întregii adunări, la intrarea în Cortul Întâlnirii, zicând: 3 „Tatăl nostru a murit în pustiu; el nu era în mijlocul adunării celor ce s‑au răzvrătit împotriva DOMNULUI, în mijlocul adunării lui Core, ci a murit pentru păcatul lui, și n‑a avut fii. 4 De ce să se stingă numele tatălui nostru din mijlocul clanului său pentru că n‑a avut fii? Dă‑ne și nouă deci o moștenire între frații tatălui nostru!” 5 Moise a adus pricina lor înaintea DOMNULUI. 6 Și DOMNUL i‑a zis lui Moise: 7 „Fetele lui Țelofhad au dreptate. Să le dai negreșit ca moștenire o moșie între frații tatălui lor și să treci asupra lor moștenirea tatălui lor. 8 Iar fiilor lui Israel să le vorbești astfel: «Când un om va muri fără să lase fii, moștenirea lui să treacă la fiica lui. 9 Dacă n‑are nicio fiică, moștenirea lui s‑o dați fraților lui. 10 Dacă n‑are nici frați, moștenirea lui s‑o dați fraților tatălui său. 11 Și, dacă nici tatăl lui n‑are frați, moștenirea lui s‑o dați rudei celei mai apropiate din clanul lui și ea s‑o stăpânească. Aceasta să fie o rânduială de drept pentru fiii lui Israel, cum i‑a poruncit lui Moise DOMNUL.»”
Iosua, succesorul lui Moise
12 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Suie‑te pe muntele acesta, pe Abarim, și privește țara pe care le‑am dat‑o fiilor lui Israel! 13 După ce o vei privi, vei fi adăugat la poporul tău, cum a fost adăugat fratele tău, Aaron, 14 pentru că v‑ați împotrivit poruncii Mele în pustiul Țin, când cu cearta adunării, și nu M‑ați sfințit înaintea lor cu prilejul lipsei de apă.” (Acestea sunt apele Meriba, de la Cadeș , în pustiul Țin.) 15 Moise I‑a vorbit DOMNULUI astfel: 16 „DOMNUL, Dumnezeul duhurilor oricărui trup, să rânduiască peste adunare un om 17 care să iasă înaintea lor și să intre înaintea lor, care să‑i ducă și să‑i aducă, pentru ca adunarea DOMNULUI să nu fie ca o turmă fără păstor .”
18 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Ia‑l pe Iosua, fiul lui Nun, bărbat în care este Duhul Meu, și pune‑ți mâna peste el! 19 Să‑l înfățișezi înaintea preotului Eleazar și înaintea întregii adunări și să‑i dai porunci sub ochii lor. 20 Să‑l faci părtaș la dregătoria ta , pentru ca toată adunarea fiilor lui Israel să‑l asculte. 21 Să se înfățișeze înaintea preotului Eleazar, care să afle pentru el hotărârea DOMNULUI dată prin Urim , iar Iosua, toți fiii lui Israel împreună cu el și toată adunarea să iasă după porunca lui Eleazar și să intre după porunca lui.” 22 Moise a făcut cum îi poruncise DOMNUL. L‑a luat pe Iosua și l‑a înfățișat înaintea preotului Eleazar și înaintea întregii adunări. 23 Și‑a pus mâinile peste el și i‑a dat porunci , după cum spusese DOMNUL prin Moise.