Despre fățărnicie, frica de oameni, hula împotriva Duhului Sfânt
1 În vremea aceea , când se strânseseră noroadele cu miile, așa că se călcau unii pe alții, Isus a început să spună ucenicilor Săi: „Mai întâi de toate, păziți-vă de aluatul fariseilor, care este fățărnicia. 2 Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nici ascuns care nu va fi cunoscut. 3 De aceea, orice ați spus la întuneric va fi auzit la lumină; și orice ați grăit la ureche, în odăițe, va fi vestit de pe acoperișul caselor. 4 spun vouă, prietenii Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai pot face nimic. 5 Am să vă arăt de cine să vă temeți. Temeți-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeți. 6 Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuși nici una din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. 7 Și chiar perii din cap, toți vă sunt numărați. Deci să nu vă temeți: voi sunteți mai de preț decât multe vrăbii. 8 Eu vă spun: pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu, 9 dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10 Și oricui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta, dar oricui va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta. 11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor și înaintea stăpânirilor, să nu vă îngrijorați cum veți răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veți vorbi, 12 căci Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiți.”
Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina
13 Unul din mulțime a zis lui Isus: „Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea noastră”. 14 „Omule ”, i-a răspuns Isus, „cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?” 15 Apoi le-a zis: „Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui” . 16 Și le-a spus pilda aceasta: „Țarina unui om bogat rodise mult. 17 Și el se gândea în sine și zicea: ‘Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele. 18 Iată, a zis el, ce voi face: îmi voi strica grânarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele și toate bunătățile mele 19 și voi zice sufletului meu: «Suflete , ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani, odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!»’ 20 Dar Dumnezeu i-a zis: ‘Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul, și lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?’ 21 Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.”
Îngrijorările
22 Isus a zis apoi ucenicilor săi: „De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați cu privire la viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. 23 Viața este mai mult decât hrana, și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea. 24 Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar, și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările! 25 Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? 26 Deci, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijorați de celelalte? 27 Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu țes, totuși vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei. 28 Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor? 29 Să nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nu vă frământați mintea. 30 Căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți trebuință de ele. 31 Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 32 Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăția. 33 Vindeți ce aveți și dați milostenie. Faceți-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoțul și unde nu roade molia. 34 Căci unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră.
Îndemn la veghere
35 Mijlocul să vă fie încins și făcliile , aprinse. 36 Și să fiți ca niște oameni care așteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni și va bate la ușă. 37 Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să șadă la masă și se va apropia să le slujească. 38 Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă-i va găsi veghind! 39 știți bine că, dacă ar ști stăpânul casei la ce ceas va veni hoțul, ar veghea și n-ar lăsa să-i spargă casa. 40 Și voi dar fiți gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.”
Ispravnicul credincios
41 „Doamne”, I-a zis Petru, „pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți?” 42 Și Domnul a zis: „Cine este ispravnicul credincios și înțelept, pe care-l va pune stăpânul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită? 43 Ferice de robul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 44 Adevărat vă spun că îl va pune peste toată avuția sa. 45 Dar , dacă robul acela zice în inima lui: Stăpânul meu zăbovește să vină, dacă va începe să bată pe slugi și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46 stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și în ceasul în care nu știe și-l va tăia în bucăți; și soarta lui va fi soarta celor necredincioși în lucrul încredințat lor. 47 Robul acela, care a știut voia stăpânului său și nu s-a pregătit deloc și n-a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri. 48 Dar cine n-a știut-o și a făcut lucruri vrednice de lovituri va fi bătut cu puține lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.
Foc pe pământ
49 Eu am venit să arunc un foc pe pământ. Și ce vreau decât să fie aprins chiar acum! 50 Am un botez cu care trebuie să fiu botezat, și cât de mult doresc să se îndeplinească! 51 Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Eu vă spun: nu, ci mai degrabă dezbinare. 52 Căci , de acum înainte, din cinci, care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinați împotriva a doi și doi, împotriva a trei. 53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului și fiul, împotriva tatălui; mama, împotriva fiicei și fiica, împotriva mamei; soacra, împotriva nurorii și nora, împotriva soacrei.”
Semnele vremurilor
54 El a mai zis noroadelor: „Când vedeți un nor ridicându-se la apus, îndată ziceți: ‘Vine ploaia’. Și așa se întâmplă. 55 Și când vedeți suflând vântul de la miazăzi, ziceți: ‘Are să fie zăduf’. Și așa se întâmplă. 56 Fățarnicilor, fața pământului și a cerului știți s-o deosebiți, vremea aceasta cum de n-o deosebiți? 57 Și pentru ce nu judecați și voi singuri ce este drept? 58 Când te duci cu pârâșul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, și temnicerul să te arunce în temniță. 59 Îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti și cel mai de pe urmă bănuț.”
Poa athaimos, e dar le manušenadar, o prasaimos poa Sfînto Duxo.
1 Ando čiro kodoa, kana tidesaspe le noroade le miença, kadea ka ušteavenaspe iekh avrănça, o Isus lea te mothol Pehkă jenengă: „Mai anglal anda sa arakhăn tume le xumerăstar le Fariseiengo, kai sî o athaimos.
2 Nai khanči garado, kai či avela dikhlino, či gardo, kai te na avela prinjeando.
3 Anda kodea, orso phenena koa tuneriko, avela ašundo kai lumina, thai orso phenena koa kan, ande odăiça, avela vestime opră pel khăra.
4 Phenau tumengă, Mîŕă prinjeande: Te na daran kolendar kai mudarăn o stato, thai pala kodea našti mai kărăn khanči.
5 Sî te sîkavau tumengă kastar te daran. Daran anda Kukoa ka, pala so mudardea, sî les e zor te šudel ande iag le iadosti; e, phenau tumengă, Lestar te daran.
6 Ta či bitindeon kadea panji čiriklea pe dui franči? Orta, či iekh anda lende nai bîstărdi angla o Dell.
7 Thai orta le firea andoa šero, sa sî tume dinde. Kadea kă te na daran: tume san mai kuči sar but čiriklea.
8 Me phenau tumengă: kă orkon mothola Ma angla le manuši, mothola les i o Šeau le manušehko angla le înjerea le Devllehkă;
9 ta kon šudela pe Mandar angla le manuši, avela i o šudino angla le înjerea le Devllehkă.
10 Thai orkon dela duma poa Šeau le manušehko, iertila pe lehkă; ta orkon prasala o Sfînto Duxo, či iertila pe lehkă.
11 Kana nigrăna tume angla le khăngărea, angla le guvernatorea, thai angla le barărai, te na lel tume e dar, so phenena anda tumaro čeačimos, či anda so dena duma;
12 kă o Sfînto Duxo sîkavela tume orta ando čeaso kodoa so trăbun te den duma.”
E pilda le bravalesti kai rodisardea lesti phuw.
13 Iekh anda o butimos phendea le Isusohkă: „Sîkaitorina, phen mîŕă phralehkă te ulavel mança o mandimos amaro.”
14 „Manuša”, dea les anglal o Isus, „kon thodea Ma Man krisînitori or xulaitorii pa tumende?”
15 Pala kodea phendea lengă: „Dikhăn thai arakhăn tume or saveatar xanjuvalimos lovengo; kă e čivava varekasti či bešel ando bravalimos lehkă mandimatăngo.”
16 Thai phendea lengă e pilda kadea: „E phuw khă manušesti bravalo andeasas but rodo.
17 Thai o delas pe godi ande peste, thai phenelas: „So kăraua? Anda kă manai ma than kai te tidau mîră roduri.”
18 „Dikta”, phendea o, „so kăraua: dau tele mîŕă divarea, thai vazdau aver mai bară; oče tidaua sa le roduri thai sa mîŕă lašimata;
19 thai phenaua mîŕă diiehkă: Sufletona, sî tu but lašimata tidine anda but bărši; čiio, xa, pi thai vesălisao!”
20 Ta o Dell phendea lehkă: „Dilea! Orta ande reat kadea mangăl pe tukă parpale teo sufleto; thai le butea, kai lašardean le, kahkă avena?”
21 Sa kadea sî i kukolesa kai tidel pehkă mandina anda leste, thai či bravaol angloa Dell.”
Le daraimata.
22 O Isus phendea pala kodea lehkă jenengă: „Anda kodea phenau tumengă: Na daran, dičimasa ka tumari čivava, dindoi tume godi so xana, či dičimasa ka tumaro stato, dindoi tume godi sosa xureaveana tume.
23 E čivava sî mai but sar o xabe, thai o stato mai but sar o xureaimos.
24 Dikhăn limasa sama kal korbea: on či thon ande phuw, či tiden, nai le či kămara, či divari: thai sa o Dell pravarăle. Sodença mai dă kuči san tume dă sar le čiriklea!
25 Thai pala kodea, ao anda tumende, orta avindoi lehkă dar, dactil te mai thol ăkh koto koa lunjimos pehka čivavako?
26 Kana, našti kărăn či mai xançorî buti, anda soste mai daran anda le kolaver?
27 Dikhăn barea samasa sar bareon le krinea: on či katen, čina či khuven: ta sa phenau tumengă kă či o Solomono, ande sa pesti slava nas xureado sar iekh anda lende.
28 Kana kadea xureavel o Dell e čear, kai adesea sî po kîmpo, ta texara avela šudini ando bou, sodença mai but xurevela tume O tumen, xançî pateindorilor?
29 Te na roden so xana thai so pena, thai na kovlearăn tumari godi.
30 Kă sa kadala butea le Neamuri la lumeakă roden le. Tumar o Dadd jeanel kă sî tume trăbuimos lendar.
31 Roden mai anglal o Thagarimos le Devllehko, thai sa kadala butea dena pe tumengă opral.
32 Na dara, çînorî turmă; anda kă o Dadd tumaro del tume drsagosa o Thagarimos.
33 Bitinen so sî tume thai den milostenia. Kărăn te aven tumengă tăšila kai či pureaol, khă mandin bistaxome andel čerurea, kai či pašol o čior, thai kai o termo či xalearăl.
34 Kă kai sî o mandin tumaro, oče sî i o illo tumaro.
Phendimos koa arakhaimos.
35 O maškar te avel tumengă phanglo, thai le ambral astarde.
36 Thai te aven sar varesar manuši, kai ajukrăn pehkă stăpînos te avel kata o abeau, kaste pîtrăn lehkă iekhatar, kana avela te marăl koa udar.
37 Baxtale le robendar kodolendar, kai o stăpîno arakhălale arakhaindoi ka pehko avimos! Čeačimasa phenau tumengă, kă o phandela pe, tholale te bešen kai skafidi, thai pašola te kandele.
38 Avela te avel kai duito straja andai reat, avela kă avel koa trito straja, baxtale le robendar kodolendar, te arakhălale arakhadindoi!
39 Te jeanen mišto kă, te jenelas o stăpîno le khărăhko ka sao čeaso avela o čior, arakhălas, thai nahkă mekăl te phaŕavel lehko khăr.
40 Thai i tume te aven gătime, kă o Šeau le manušehko avela ando česo ande sao na dena tume godi.”
O ispravniko o pateaimahko.
41 „Raia”, phendea Lehkă o Petro,” anda amende phenes e pilda kadea or anda sa?”
42 Thai o Rai phendea: „Kon sî o ispravniko pateaimahko thai xarano, kai thola les o stăpîno pa sa pehkă kanditorea lehkă, kaste dele e rig lendi le xamasti koa čiro kai trăbul?
43 Baxtalo le robostar kodolestar, kai o stăpîno ka lehko avimos, arakhăla les kărindoi kadea!
44 Čeačimasa phenau tumengă, kă thola les pa sa pehko mandin.
45 Ta kana o robo kodoa phenel ande pehko illo: „O stăpîno muŕo či avel akana; te lela te marăl le kandinatoren thai le kanditoarean, te xal, te pel, thai te mateol,
46 o stăpîno le robohko kodolehko avela ando des kai o či ajukrăl pe, thai ando čeaso kai či jeanel, thai šinela les andel kotora; thai lesti čivava avela e čivava kukolendi bipateaimahko andel butea dine lengă.
47 O robo kodoa, kai jeanglea o kamimos pehkă stăpînohko, thai či lašailo khančestar, thai na kărdea buti pala o kamimos lehko, avela mardo butivar maladimatănça.
48 Ta kon či jeanglea la, thai kărdea buti vreniko mardimatăngo, avela mardo mai xançî mardimatănça. Kahkă dea pe but, mangăla pe lehkă but; thai kahkă dea pe mai but, mangăla pe lehkă i mai but.
Iag andoa čeri.
49 Me avilem te šudau iag pe phuw. Thai so kamau te avel astardi orta akana!
50 Sî ma khă boldimos savesa trăbul te avau boldo, thai sode dă but kamau te pherdeol!
51 Patean kă avilem te anau pačea pe phuw? Me phenau tumengă: či; ta mai iekhatar pharaimos.
52 Kă, dă akanara angle, anda panji kai avena ande khă khăr, trin avena xoleariči pa dui, thai dui pa trin.
53 O dadd avela xoleariko po šeau, thoa šeau po dadd; e dei pai šei, thai šei pai dei; e sastri pa e bori, thai e bori pa e sastri.”
Le semnuri le čirohkă.
54 O mai phendea le noroadengă: „Kana dikhăn khă noro kă vazdel pe karing perăl o kham, iekhatar phene: „Avel o brîšind.” Thai kadea i avel.
55 Thai kana dikhăn kă phurdel e bravall katar avelodes, phenen: „Sî te avel nădušala.” Thai kadea sî te avel.
56 Athaditoreana, o mui la phuweako thai le čerehko jeanen te alosarăn les: o čiro kadoa sar ta či alosarăn les?
57 Thai anda soste na krisînin i tume korkoŕo so sî čeačio?
58 Kana jeas te pîrîtoresa angloa krisînitori, po drom rode te skăpis tu lestar, ta na varesar te çîrdel tu angloa krisînitorii, o krisînitorii te del tu po vaste le phandadehko, thai o phandaitori te šdel tu ando beči.
59 Phenau tukă kă či anklesa oçal ji kana či potinesa i mai palal o bišariç.”