Sfătuirea împotriva lui Isus
1 După ce a isprăvit Isus toate cuvântările acestea, a zis ucenicilor Săi: 2 „Știți că după două zile vor fi Paștele; și Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit!” 3 Atunci , preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrânii norodului s-au strâns în curtea marelui preot, care se numea Caiafa, 4 și s-au sfătuit împreună cum să prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare. 5 Dar ziceau: „Nu în timpul Praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod”.
Mirul turnat pe capul lui Isus
6 Când era Isus în Betania , în casa lui Simon leprosul, 7 s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; și, pe când sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. 8 Ucenicilor le-a fost necaz, când au văzut lucrul acesta, și au zis: „Ce rost are risipa aceasta? 9 Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, și banii să se dea săracilor.” 10 Când a auzit Isus, le-a zis: „De ce faceți supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine. 11 Pentru că pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna. 12 Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare. 13 Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune și ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.”
Vânzarea lui Isus
14 Atunci , unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul , s-a dus la preoții cei mai de seamă 15 și le-a zis: „Ce vreți să-mi dați, și-L voi da în mâinile voastre?” Ei i-au cântărit treizeci de arginți. 16 Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să dea pe Isus în mâinile lor.
Descoperirea vânzătorului
17 În ziua dintâi a Praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus și I-au zis: „Unde vrei să-Ți pregătim să mănânci Paștele?” 18 El le-a răspuns: „Duceți-vă în cetate la cutare om și spuneți-i: ‘Învățătorul zice: «Vremea Mea este aproape; voi face Paștele cu ucenicii Mei în casa ta».’ ” 19 Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele. 20 Seara , Isus a șezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi. 21 Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde” . 22 Ei s-au întristat foarte mult și au început să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu, Doamne?” 23 Drept răspuns, El le-a zis: „Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde. 24 Negreșit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!” 25 Iuda, vânzătorul, a luat cuvântul și I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învățătorule?” „Da” , i-a răspuns Isus, „tu ești!”
Cina cea de taină
26 Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine și, după ce a binecuvântat, a frânt-o și a dat-o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați; acesta este trupul Meu” . 27 Apoi a luat un pahar, și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: „Beți toți din el, 28 căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor. 29 Vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viței, până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu.”
Isus înștiințează pe ucenicii Săi
30 După ce au cântat cântarea, au ieșit în Muntele Măslinilor. 31 Atunci, Isus le-a zis: „În noaptea aceasta, toți veți găsi în Mine o pricină de poticnire, căci este scris: ‘Voi bate Păstorul, și oile turmei vor fi risipite’. 32 Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.” 33 Petru a luat cuvântul și I-a zis: „Chiar dacă toți ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire”. 34 „Adevărat îți spun” , i-a zis Isus, „că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori” . 35 Petru I-a răspuns: „Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine”. Și toți ucenicii au spus același lucru.
Ghetsimani
36 Atunci , Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani, și a zis ucenicilor: „Ședeți aici până Mă voi duce acolo să Mă rog” . 37 A luat cu El pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să Se întristeze și să Se mâhnească foarte tare. 38 Isus le-a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine” . 39 Apoi a mers puțin mai înainte, a căzut cu fața la pământ și S-a rugat , zicând: „Tată , dacă este cu putință, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuși nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu.” 40 Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind și a zis lui Petru: „Ce, un ceas n-ați putut să vegheați împreună cu Mine! 41 Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.” 42 S-a depărtat a doua oară și S-a rugat, zicând: „Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta fără să-l beau, facă-se voia Ta!” 43 S-a întors iarăși la ucenici și i-a găsit dormind; pentru că li se îngreunaseră ochii de somn. 44 I-a lăsat din nou, S-a depărtat și S-a rugat a treia oară, zicând aceleași cuvinte. 45 Apoi a venit la ucenici și le-a zis: „Dormiți de acum și odihniți-vă! …Iată că a venit ceasul ca Fiul omului să fie dat în mâinile păcătoșilor. 46 Sculați-vă, haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul.”
Prinderea lui Isus
47 Pe când vorbea El încă, iată că vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloată mare, cu săbii și cu ciomege, trimiși de preoții cei mai de seamă și de bătrânii norodului. 48 Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta eu, Acela este; să puneți mâna pe El!” 49 Îndată, Iuda s-a apropiat de Isus și I-a zis: „Plecăciune, Învățătorule!” Și L-a sărutat. 50 Isus i-a zis: „Prietene , ce ai venit să faci, fă!” Atunci, oamenii aceia s-au apropiat, au pus mâinile pe Isus și L-au prins. 51 Și unul din cei ce erau cu Isus a întins mâna, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea. 52 Atunci, Isus i-a zis: „Pune-ți sabia la locul ei, căci toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri. 53 Crezi că n-aș putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? 54 Dar cum se vor împlini Scripturile, care zic că așa trebuie să se întâmple?” 55 În clipa aceea, Isus a zis gloatelor: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. În toate zilele ședeam în mijlocul vostru și învățam norodul în Templu, și n-ați pus mâna pe Mine. 56 Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească cele scrise prin proroci.” Atunci , toți ucenicii L-au părăsit și au fugit.
Isus înaintea Sinedriului
57 Cei ce au prins pe Isus L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunați cărturarii și bătrânii. 58 Petru L-a urmat de departe, până la curtea marelui preot, apoi a intrat înăuntru și a șezut jos cu aprozii, ca să vadă sfârșitul. 59 Preoții cei mai de seamă, bătrânii și tot soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî. 60 Dar n-au găsit niciuna, măcar că s-au înfățișat mulți martori mincinoși. La urmă au venit doi 61 și au spus: „Acesta a zis: ‘Eu pot să stric Templul lui Dumnezeu și să-l zidesc iarăși în trei zile’.” 62 Marele preot s-a sculat în picioare și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?” 63 Isus tăcea. Și marele preot a luat cuvântul și I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”. 64 „Da” , i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii lui Dumnezeu și venind pe norii cerului.” 65 Atunci , marele preot și-a rupt hainele și a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată că acum ați auzit hula Lui. 66 Ce credeți?” Ei au răspuns: „Este vinovat , să fie pedepsit cu moartea”. 67 Atunci , L-au scuipat în față, L-au bătut cu pumnii și L-au pălmuit, 68 zicând: „Hristoase, prorocește-ne cine Te-a lovit?”
Tăgăduirea lui Petru
69 Petru însă ședea afară în curte. O slujnică a venit la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus Galileeanul!” 70 Dar el s-a lepădat înaintea tuturor și i-a zis: „Nu știu ce vrei să zici”. 71 Când a ieșit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică și a zis celor de acolo: „Și acesta era cu Isus din Nazaret”. 72 El s-a lepădat iarăși, cu un jurământ, și a zis: „Nu cunosc pe Omul acesta!” 73 Peste puțin, cei ce stăteau acolo, s-au apropiat și au zis lui Petru: „Nu mai încape îndoială că și tu ești unul din oamenii aceia, căci și vorba te dă de gol”. 74 Atunci, el a început să se blesteme și să se jure, zicând: „Nu cunosc pe Omul acesta!” În clipa aceea a cântat cocoșul. 75 Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte ca să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori” . Și a ieșit afară și a plâns cu amar.
O dimosduma poa Isus.
1 Pala so isprăvisardea o Isus phendimahko sa kadala divanuri, phendea Pehkă jenengă:
2 „Jeanen kă pala dui des avela e Patradi; thai o Šeau le manušehko avela dino te thon les po trušul!”
3 Atunčeara le raša le mai bară thai le zakonarea thai le phură le norodohkă tide pe ande bar le bară rašasti kai bušolas Kaiafa;
4 thai dine pe duma andekhthan, sar te astarăn le Isusos čiorimasa, thai te mudarăn Les.
5 Ta phenenas: „Na ando čiro le praznikohko, kaste na kărdeol biujearimos ando norodo.”
O miro šordo po šero le Isusohko.
6 Kana sas o Isus ande Betania, ando khăr le Simono leprosohko,
7 pašilo Lestar khă juwli khă khorăsa alabstrohko mirosa but kuči; thai, sar bešelas O kai skafidi, oi šordea o miro pe Lehko šero.
8 Le jenengă sas lengă xoli, kana dikhle e buti kadea, thai phendine: „Sostar sas kărdo kadoa xasarimos?
9 O miro kadoa daštilas te bitinel pe but kuči, thai le love te den pe kal čioŕă.”
10 Kana ašundea o Isus, phendea lengă: „Sostar kărăn xoli kadala juwleakă? Oi kărdea khă buti šukar anda Mande.
11 Anda kă le čioŕăn sî tume orkana tumença, ta Man či avena Ma orkana.
12 Kana šordea kadoa miro pe Muŕo stato, oi kărdea kadea buti ando dičimos le lašarimahko Mîŕăhko anda o prahomos.
13 Čeačes phenau tumengă kă orkai avela dinduma e LašiVestea kadea, ande sai lumea, phenelape i so kărdea kadea juwli, anda lako pomenimos.”
O bitindimos le Isusohko.
14 Atunčeara iekh anda le dešudui, dinoanau Iuda o Iskarioteano, gălo ka le raša le mai bară,
15 thai phendea lengă: „So kamen te den ma, thai daua Les ande tumară vast?” on thode lehkă ando tol treanda bišarea.
16 Anda e leaka kodea, o Iuda rodelas sar avela mišto, kaste del le Isusos ande lengo vast.
O arakhadimos le bitindorehko.
17 Ando des anglal le praznikohko le Pogăčengo, le jene avile koa Isus, thai phende Lehkă: „Kai kames te lašaras Tukă te xas e Patradi?”
18 O dea le anglal: „Jean ande četatea ka o kutari manuši, thai phenen lehkă: „O Sîkaitori phenel: „Muŕo čiro sî paše; kăraua e Patradi Mîŕă jenença ande teo khăr.”
19 Le jene kărdine sar mothodeasas lengă o Isus, thai lašardine e Patradi.
20 Reate, o Isus bešlo kai skafidi le dešuduie jenença Pehkă.
21 Kana xanas, O phendea: „Čeačes phenau tumengă kă iekh anda tumende bitinela Ma.”
22 On tristosaile but dăsa, thai line te phenen Lehkă iekh pala avrăste „Na varesar sîm me, Raia?”
23 Čeačio phendimos, O phendea lengă: „Kukoa kai tinzosardea Mança o vast ando čearo, kodoa bitinela Ma.
24 Biatxaimahko, o Šeau le manušehko jealtar pala sar sî ramome pa Leste.Ta au le manušestar kodolestar anda sao sî bitindo o Šeau le manušehko! Mai mišto sahkă avilo anda leste te na kărdino pe!”
25 O Iuda, o bitinditorii, lea o divano, thai phendea Lehkă: „Na varesar sîm me, Sîkaitorina?” „E”, dea les anglal o Isus, „tu san!”
E sfînto skafidi.
26 Sar xanas on, o Isus lea khă manŕo; thai, pala so deadumadămišto, phaglea les, thai dea les le jenengă, phendindoi: „Len, xan; kadoa sî o stato Muŕo.”
27 Pala kodea lea khă taxtai, thai, pala so naisardea le Devllehkă, dea lengă les, phendindoi: „Pen saoŕă anda leste,
28 kă kadoa sî o rat Muŕo, o rat le phanglimahko le nevehko, kai šordeol pe anda but, anda o iertimos le bezexăngo.
29 Phenau tumengă kă, dă akanara angle či mai peaua andoa rodo la răzako, ji ando des kana peauales tumença pale ando Thagarimos Mîŕă Daddehko.”
O Isus phenel so avela Pehkă jenengă.
30 Pala so dilabaine e dili, ankăste ando baŕbaro le Zetinurengo.
31 Atunčeara o Isus phendea lengă: „Ande kadea reat, saoŕă arakhăna ande Mande, khă doši ambladimasti; kă sî ramome: „Maraua le Bakrearăs, thai le bakrea la turmakă avena pharadine.”
32 Ta, pala so ušteaua, jeaua angla tumende ande Galilea.”
33 O Petro lea o divano, thai phendea Lehkă: „Orta kana saoŕă arakhăna ande Tute khă doši ambladimasti, me či ăkhdata či arakhaua ande Tute khă doši ambladimasti.”
34 „Čeačes phenau tukă”, phendea lehkă o Isus „kă tu, orta ande reat kadea, anglal te dilabal o bašno, šudesa tu Mandar trivarăs.”
35 O Petro dea Les anglal: „Orta i te trăbula te merau Tusa, sa či šudaua ma Tutar.” Thai sa le jene phendine sa kodea buti.
Ghetsimani.
36 Atunčeara o Isus avilo lença ande khă than pandado, kai bušolas Ghetsimani, thai phendea Pehkă jenengă: „Ašen koče ji kana Me jeaua mai kote te rudi Ma.”
37 Lea Pesa le Petros thai le duie šeaven le Zebedeiohkă, thai lea Te tristol pe thai te fales nasul but zurales.
38 O Isus phendea lengă atunčeara: „Muŕo dii sî astardo khă tristimastar mullimahko; ašen koče, thai len sama Mança.
39 Pala kodea gălo xançî mai angle, pelo le mosa pe phuw, thai rudisai'lo, phendindoi: „Daddna, kana sî daštimasa, durear Mandar o taxtai kadoa! Ta na sar kamau Me, ta sar Tu kames.”
40 Pala kodea avilo kal jene, arakhlea le soindoi, thai phendea le Petrohkă: „So, khă čeaso našti leansama andekhthan Mança!
41 Lensama thai rudin tume, kaste na perăn ando zumaimos; o duxo, ande čeačimaste, sî pherdo buti, ta o mas sî peradino.”
42 Duri'lo o duito data, thai rudisai'lo, phendindoi: „Daddna, kana našti daštil pe te durearăl pe Mandar o taxtai kadoa, bi te peau les, kărdeol pe sar Tu kames!”
43 Amboldi'lo pale kal jene, thai arakhlea le soindoi; anda kă pharilesas lengă iakha lindratar.
44 Meklea le oče, duri'lo, thai rudisai'lo o trito data, phendindoi sa kodola divanuri.
45 Pala kodea avi'lo kal jene, thai phendea lengă: „Soven dă akanara thai čiion!… Dikta kă avilo o čeaso ta o Šeau le manušehko te avel dino ando vast le bezexalengo.
46 Ušten, aven te jeastar; dikta kă pašol o bitinditorii.”
O astardimos le Isusohko.
47 Ta kana o delas duma, dikta kă avel o Iuda iekh anda le dešudui, bute manušença, săbiença thai rovleança, tradine le rašandar le mai bară thai le phurăndar le norodohkă.”
48 O bitinditorii deasas le o sămno kadoa: „Pe sao čiumidaua les me, kodoa sî; te thon o vast pe leste.”
49 Andakhdata, o Iuda pašilo paša o Isus, thai phendea Lehkă: „Mekam angla Tute Sîkaitorina!” Thai čiumidea Les.
50 O Isus phendea lehkă: „Amale, so avilean te kărăs, kăr!” Atunčeara le manuši kodola pašile, thodine o vast po Isus, thai astarde Les.
51 Thai iekh anda kukola kai sas le Isusosa, tinzosardea o vast, ankaladea e sabia, maladea le robos le mai bară rašahko, thai šindea lehko kan.
52 Atunčeara o Isus phendea: „Tho ti sabia ka lako than; kă sa kukola kai ankalaven e sabia, la sabiatar xasardeona.
53 Pateas kă nahkă dašti te rudi Mîŕî Daddes, kai sahkă thol Mangă iekhatar ande Muro vast mai but dă dešudui lejiuni înjerengă?
54 Ta sar pherdeona le Lillale Devllehkă, kai phenen kă kadea trăbul te kărdeol pe?
55 Ande leaka kodea, o Isus phendea le manušengă: „Ankăstean sar pala khă čior, săbiença thai rovleança, kaste astarăn Ma. Ande sal des bešeauas ande tumaro maškar, thai sîkavauas o norodo ando Templo, thai či thodean o vast pe Mande.
56 Ta sa kadala butea kărdile kaste pherdeol kola ramome anda le prooročea.” Atunčeara sal jene Lehkă mukle Les thai našline.
O Isus angloa Sinderio.
57 Kukola kai astardine le Isusos, nigărde Les koa baro rašai o Kaiafa, kai sas tidine le zakonarea thai le phură.
58 O Petro jealas pala Leste dă dural, ji ande bar le bară rašasti; pala kodea šutea pe andră, thai bešlo paša le aprozea kaste dikhăl o gorimos.
59 Le raša ăl mai bară, le phură thai sa o Soboro rodenas vokh phendimos xoxamno andao Isus, kaste dašti mudarăn Les.
60 Ta či arakhline či iekh, barem kă aviline but martorea xoxamne. Mai palal avile dui,
61 thai phendine: „Koadoa phendea: „Me dašti te čioŕarau o Templo le Devllehko thai te vazdau les pale ande trin des.”
62 O baro rašai ušti'lo ande pînŕănde, thai phendea lehkă: „Či des anglal khanči? So phenen kadala pa Tute?”
63 O Isus ašelasmuto. Thai o baro rašai lea o divano, thai phendea: „Solaxa Tu, po Dell o juvindo, te phenes amengă kana san o Kristoso, o Šeau le Devllehko.”
64 „E”, dea les anglal o Isus,” sîm! Ba mai but, phenau tumengă kă dakanara angle dikhănas le Šeaves le manušehkărăs bešlindoi ande čeači zor le Devllesti, avindoi pel norea le čerehkă.”
65 Atunčeara o mai baro rašai šindea pehkă çoale, thai phendea: „Prasaia! So trăbuimos mai same le martorendar? Dikta kă akana ašundean Lehko prasaimos.
66 So patean? On dine anglal: „Sî došalo te avel došardo le mullimasa.”
67 Atunčeara čiungarde Les ando mui, marde Les le dukhumença, thai pălmuisarde Les,
68 phendindoi: „Kristoasena, prooročisar amengă – kon maladea Tu?”
O šudimos le Petrehko.
69 O Petro bešelas avri ande bar. Khă kanditoarea avili leste, thai phendea lehkă: „I tu sanas le Isusosa le Galileanosa!”
70 Ta o šudeape angla saoŕă, thai phendea: „Či jeanau so kames te phenes.”
71 Kana ankăsto ando pridvori, dikhlea les aver kanditoarea, thai phendea kolengă dă oçal: „I kakoa sas le Isusosa andoa Nazareto.”
72 O šudeape pale, solaxaimasa, thai phendea: Či prinjeanau le manušes kadales!”
73 Pa xançî, kukola kai bešenas oče, pašile, thai phendine le Petrohkă: „Manai či khă bandearimos kă i tu san iekh anda le manuši kodola, kă i o divano del tu po mui.
74 Atunčeara o lea te delpe armaia thai te solaxalpe phendindoi: „Či prinjeanau le manušes kadales!” Ande leaka kodea, dilabaia o bašno.
75 Thai o Petro andea pehkă godi la orbatar, kai phendeasas lehkă o Isus: „Anglal te dilabal o bašno, šudesa tu Mandar trivarăs.” Thai ankăsto avri thai ruia zurales.