Desfacerea căsătoriei
1 Isus a plecat de acolo și a venit în ținutul Iudeii, dincolo de Iordan. Gloatele s-au adunat din nou la El și, după obiceiul Său, a început iarăși să-i învețe. 2 Au venit la El fariseii și, ca să-L ispitească, L-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-și lase nevasta. 3 Drept răspuns, El le-a zis: „Ce v-a poruncit Moise?” 4 „Moise ”, au zis ei, „a dat voie ca bărbatul să scrie o carte de despărțire și s-o lase”. 5 Isus le-a zis: „Din pricina împietririi inimii voastre v-a scris Moise porunca aceasta. 6 Dar, de la începutul lumii, Dumnezeu i-a făcut parte bărbătească și parte femeiască. 7 De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa. 8 Și cei doi vor fi un singur trup. Așa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup. 9 Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” 10 În casă, ucenicii L-au întrebat iarăși asupra celor de mai sus. 11 El le-a zis: „Oricine își lasă nevasta și ia pe alta de nevastă preacurvește față de ea 12 și dacă o nevastă își lasă bărbatul și ia pe altul de bărbat preacurvește” .
Copilașii
13 I-au adus niște copilași ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce îi aduceau. 14 Când a văzut Isus acest lucru, S-a mâniat și le-a zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția lui Dumnezeu este a celor ca ei. 15 Adevărat vă spun că oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș cu niciun chip nu va intra în ea!” 16 Apoi i-a luat în brațe și i-a binecuvântat, punându-Și mâinile peste ei.
Tânărul bogat
17 Tocmai când era gata să pornească la drum, a alergat la El un om care a îngenuncheat înaintea Lui și L-a întrebat: „Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” 18 „Pentru ce Mă numești bun?” i-a zis Isus. „Nimeni nu este bun, decât Unul singur: Dumnezeu. 19 Cunoști poruncile: ‘Să nu preacurvești; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să nu înșeli; să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta’ .” 20 El I-a răspuns: „Învățătorule, toate aceste lucruri le-am păzit cu grijă din tinerețea mea”. 21 Isus S-a uitat țintă la el, l-a iubit și i-a zis: „Îți lipsește un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, și vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ți crucea și urmează-Mă.” 22 Mâhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot, căci avea multe avuții. 23 Isus S-a uitat împrejurul Lui și a zis ucenicilor Săi: „Cât de anevoie vor intra în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au avuții!” 24 Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvântul și le-a zis: „Fiilor, cât de anevoie este pentru cei ce se încred în bogății, să intre în Împărăția lui Dumnezeu! 25 Mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea unui ac decât să intre un om bogat în Împărăția lui Dumnezeu!” 26 Ucenicii au rămas și mai uimiți și au zis unii către alții: „Cine poate atunci să fie mântuit?” 27 Isus S-a uitat țintă la ei și le-a zis: „Lucrul acesta este cu neputință la oameni, dar nu la Dumnezeu, pentru că toate lucrurile sunt cu putință la Dumnezeu” .
Moștenirea vieții veșnice
28 Petru a început să-I zică: „Iată că noi am lăsat totul și Te-am urmat”. 29 Isus a răspuns: „Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau copii, sau holde pentru Mine și pentru Evanghelie 30 și să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, frați, surori, mame, copii și holde, împreună cu prigoniri, iar în veacul viitor, viața veșnică. 31 Mulți din cei dintâi vor fi cei de pe urmă, și mulți din cei de pe urmă vor fi cei dintâi.”
Isus vestește moartea și învierea Sa
32 Ei erau pe drum și se suiau la Ierusalim, și Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau tulburați și mergeau îngroziți după El. Isus a luat iarăși la El pe cei doisprezece și a început să le vorbească despre lucrurile care aveau să I se întâmple. 33 „Iată”, a zis El, „ne suim la Ierusalim, și Fiul omului va fi dat în mâinile preoților celor mai de seamă și cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte și-L vor da în mâinile neamurilor, 34 care își vor bate joc de El, Îl vor bate cu nuiele, Îl vor scuipa și-L vor omorî, dar, după trei zile, va învia.”
Cererea fiilor lui Zebedei
35 Fiii lui Zebedei, Iacov și Ioan, au venit la Isus și I-au zis: „Învățătorule, am vrea să ne faci ce-Ți vom cere”. 36 El le-a zis: „Ce voiți să vă fac?” 37 „Dă-ne”, I-au zis ei, „să ședem unul la dreapta Ta și altul la stânga Ta când vei fi îmbrăcat în slava Ta”. 38 Isus le-a răspuns: „Nu știți ce cereți. Puteți voi să beți paharul pe care am să-l beau Eu sau să fiți botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?” 39 „Putem”, au zis ei. Și Isus le-a răspuns: „Este adevărat că paharul pe care-l voi bea Eu, îl veți bea și cu botezul cu care voi fi botezat Eu, veți fi botezați, 40 dar cinstea de a ședea la dreapta sau la stânga Mea nu atârnă de Mine s-o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru care a fost pregătită” . 41 Cei zece, când au auzit lucrul acesta, au început să se mânie pe Iacov și pe Ioan. 42 Isus i-a chemat la El și le-a zis: „Știți că cei priviți drept cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele și mai-marii lor le poruncesc cu stăpânire. 43 Dar între voi să nu fie așa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru 44 și oricare va vrea să fie cel dintâi între voi să fie robul tuturor. 45 Căci Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și dea viața răscumpărare pentru mulți!”
Orbul Bartimeu
46 Au ajuns la Ierihon. Și, pe când ieșea Isus din Ierihon cu ucenicii Săi și cu o mare mulțime de oameni, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerșetor orb, ședea jos, lângă drum, și cerea de milă. 47 El a auzit că trece Isus din Nazaret și a început să strige: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!” 48 Mulți îl certau să tacă, dar el și mai tare striga: „Fiul lui David, ai milă de mine!” 49 Isus S-a oprit și a zis: „Chemați-l!” Au chemat pe orb și i-au zis: „Îndrăznește, scoală-te, căci te cheamă”. 50 Orbul și-a aruncat haina, a sărit și a venit la Isus. 51 Isus a luat cuvântul și i-a zis: „Ce vrei să-ți fac?” „Rabuni”, I-a răspuns orbul, „să capăt vederea”. 52 Și Isus i-a zis: „Du-te, credința ta te-a mântuit” . Îndată orbul și-a căpătat vederea și a mers pe drum după Isus.
O pîtărdimos le măritimahko.
1 O Isus teleardea oçal, thai avilo andel phuwea la Iudeiako, dănteal o Iordano. Le manuši tidinsaile pale Leste, thai, pala Lehko năravo, lea pale te sîkavele.
2 Aviline Leste le Fariseia, thai, kaste zumaven Les, pušle Les kana sî meklino ka khă murši te mekăl pehka romnea.
3 Čecačio phendimos, O phendea lengă: „So phendea tumengă o Moise?”
4 „O Moise”, phendine on,” meklea ta o murši te ramol khă lill meklimahko, thai te mekăla.”
5 O Isus phendea lengă: „Andai doši le baŕune tumară illehkă ramosardea tumengă o Moise koadoa mothodimos.
6 Ta dă anglal e lumea o Dell kărdea rig muršai thai rig juwlikani.
7 Anda kodea mekăla o manuši pehkă daddes thai pehka deia, thai çîrdelape pehka romneatar.
8 Thai kola dui kărdeona avena khă korkoŕo stato.
9 Ta, so phanglea o Dell, o manuši te na pîtărăl.”
10 Ando khăr, le jene pušle Les pa kukola mai opral.
11 O phendea lengă: „Orkon mekăl pehka romnea, thai lel avrea dă romni, preakurvil angla late;
12 thai kana khă romni mekăl pehkă romes, thai lel avrăs dă rom, preakurvil.”
Le šaoŕă.
13 Andine Lerhkă varesar šaoŕă, kaste azbadeol lendar. Ta le jene xoleaile pe kukola kai anenas le.
14 Kana dikhlea o Isus kadea buti, xoleai'lo, thai phendea lengă: „Mekăn le šaoŕăn te aven Mande, thai na atărdearăn le; kă o Thagarimos le Devllehko sî kolengo sar lende.
15 Čeačes phenau tumengă kă, orkon či lela o Thagarimos le Devllehko sar khă šaoŕo, či khă tiposa či šola pe ande leste!”
16 Pala kodea lea le ande angali, thai dealedumadămišto, thodindoi Pehkă vast pa lende.
O bravallo tărno.
17 Orta kana sas gata te telearăl koa drom, prastaia Leste khă manuši, dea čeanga angla Leste, thai pušlea Les: „Lašea Sîkaitorina, so te kărau kaste avel ma e čivava e vešniko?”
18 „Anda soste phenes Mangă lašo?” phendea lehkă o Isus. „Khonikh nai lašo dă sar Iekh korkoŕo: o Dell.
19 Prinjeanes le mothodimata: „Te na preakurvis; te na mudarăs; te na čiorăs; te na phes khă phendimos xoxamno; te na athaves, te des pativ te daddes thai te deia.”
20 O dea Les anglal: „Sîkaitorina, sa kadala butea arakhlem le barea samasa anda muŕo tărnimos.”
21 O Isus dikhlea orta pe leste, kamblea les, thai phendea lehkă: „Mai lipsol tukă khă buti, jea ta bitin sa so sî tu, de kal čioŕă, thai avela tu khă mandimos ando čeri. Pala kodea av, le teo trušul, thai av pala Mande.”
22 Xoleariko anda kadala divanuri, o manuši kadoa gălotar, but tristome; kă sas les but bravalimata.
23 O Isus dikhlea karing Leste, thai phendea Pehkă jenengă: „Sode dă pharăs šona pe ando Thagarimos le Devllehko kola kai sî le bravalimata!”
24 Le jene ašile mirime anda le divanuri Lehkă. O Isus lea pale o divano, thai phendea lengă: „Šeavale, so dă pharo sî anda kukola kai pateanpe ande le bravalimata, te šon pe ando Thagarimos le Devllehko!
25 Mai lesne sî te nakhăl khă kămila andoa kan la suveako, dă sar te šolpe khă manuši bravalo ando Thagarimos le Devllehko.”
26 Le jene ašile i mai but mirime, thai phendine iekh karing le kolaver: „Kon daštil atunči te avel skăpime?”
27 O Isus dikhlea orta pe lende, thai phendea lengă: „E buti kadea sî bidaštimahko kal manuši, ta na koa Dell; anda kă sa le butea sî daštimasa koa Dell.”
O mandimos la čivavako vešniko.
28 O Petro lea te phenel Lehkă: „Dikta, ame mekleam sa, thai avileam pala Tute.”
29 O Isus dea les anglal: „Čeačes phenau tumengă, kă nai khonikh, kai te meklino khăr, or phral, or pheia, or dadd, or dei, or romni, or šeave, or phuwea, anda Mande thai andai LašiVestea,
30 thai te na lel akana, ando veako kadoa, ăkh šellvar mai but: khăra, phral, pheia, deia, šeave, thai phuwea, andekhthan le našimatănça; ta ando veako kai avel, e čivava e vešniko.
31 But anda kola anglal avena mai palal, thai but anda kola mai palal avena mai anglal.”
O Isus vestil o mullimos thai o juvindimos Pehko.
32 On sas po drom thai anklenas ando Ierusalimo; thai o Isus jealas angla lende. Le jene sas biujearde, thai jeanas darasa pala Leste. O Isus lea pale kolen le dešudon, thai lea te del lengă duma pal butea kai avenas te kărdeon pe.
33 „Dikta”, phendea O, ankleas ando Ierusalimo, thai o Šeau le manušehko avela dino ando vast le rašango le mai barăngo thai le zakonarengo. On došavena Les koa mullimos, thai dena Les andel vast le Neamurengă,
34 kai asana pehkă Lestar, marăna Les ŕaiança, čiungardena Les thai mudarăna Les; ta pala trin des, uštela.”
O manglimos le šeavengo le Zebedeiohkă.
35 Le šeave le Zebedeiohkă, o Iakovo thai o Ioan, avile koa Isus, thai phende Lehkă: „Sîkaitorina, sahkă kamas te kărăs amengă so mangasa Tukă.”
36 O phendea lengă: „So kamen te kărau tumengă?”
37 „Dea me,” phendine Lehkă on: „te bešeas iehk ande rig e čeači Tiri thai o kolaver ande rig e bičeači Tiri, kana avesa xureado ande Ti slava.”
38 O Isus dea le anglal: „Či jeanen so mangăn. Daštin tume te pen o taxtai, kai sî te peau les Me, or te aven bolde le bolimasa savesa sî te avau Me boldo?”
39 „Daštisaras”, phendine on. Thai o Isus dea le anglal: „Sî čeačimasa kă o taxtai, kai peaua les Me, pena les, thai o boldimos savesa avaua boldo Me, avena bolde;
40 ta e pativ te bešen ande čeači or ande bičeači rig Mîŕî, či phandau te dau la Me, ta oi sî numai anda kodola kai sas lašardi.”
41 Kola deši, kana ašundine e buti kadea, line te xoleaon po Iakovo thai po Ioano.
42 O Isus akhardea le Peste, thai phendea lengă: „Jeanen kă kola dikhline orta le bară le neamurengă, raion pa lende, thai le mai bară lengă, mothon lengă stăpînimasa.
43 Ta maškar tumende te na avel kadea. Ta or sao kamel te avel mai baro maškar tumende, te avel o kanditorii tumaro;
44 thai orsavo kamel te avel anglal maškar tumende, te avel o robo saoŕăngo.
45 Kă o Čeau le manušehko či avilo te kandel pe Lehkă, ta O te kandel, thai te del Pesti čivava potindimos anda but!”
O koŕo Bartimeo.
46 Arăsline ando Ierixono. Thai kana o Isus anklelas andoa Ierixono Pehkă jenença thai khă baro butimasa manušengo, o šeau le Timeuohko, o Bartimeo, khă koroveço koŕo, bešelas paša o drom, thai mangălas milatar.
47 O ašundea kă nakhăl o Isus andoa Nazareto, thai lea te çîpil: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel Tu mila mandar!”
48 But denasduma te ašelmuto; ta o i mai zurales çîpilas: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel Tu mila mandar!”
49 O Isus atărdi'lo, thai phendea: „Akharăn les!” akhardine le koŕăs, thai phende lehkă: „Aveltuzor, ušti, kă akharăl tu.”
50 O koŕo šudea pesti raxami; xuti'lo, thai avilo koa Isus.
51 „So kames te kărau tukă?” „Rabuni”, dea Les anglal o koŕo,” te lau muŕo dičimos.”
52 Thai o Isus phendea lehkă: „Jeatar, teo pateaimos skăpîsardea tu.” Andakhdata o koŕo lea pehko dičimos, thai gălo po drom pala o Isus.