Sfatul lui Ahitofel, zădărnicit de Hușai
1 Ahitofel a zis lui Absalom: „Lasă-mă să aleg douăsprezece mii de oameni! Mă voi scula și voi urmări pe David chiar în noaptea aceasta. 2 Îl voi lua pe neașteptate, când va fi obosit și va avea mâinile slăbite, îl voi înspăimânta și tot poporul care este cu el va fugi. Voi lovi numai pe împărat 3 și voi aduce înapoi la tine pe tot poporul; moartea omului pe care-l urmărești va face ca toți să se întoarcă și tot poporul va fi în pace.” 4 Cuvintele acestea au plăcut lui Absalom și tuturor bătrânilor lui Israel. 5 Dar Absalom a zis: „Chemați și pe Hușai, Architul, și să auzim și ce va zice el.” 6 Hușai a venit la Absalom, și Absalom i-a zis: „Iată cum a vorbit Ahitofel. Trebuie să facem ce a zis el sau nu? Spune tu!” 7 Hușai a răspuns lui Absalom: „De data aceasta, sfatul pe care ți l-a dat Ahitofel nu este bun.” 8 Și Hușai a zis: „Tu cunoști vitejia tatălui tău și a oamenilor lui; sunt înfuriați ca o ursoaică de pe câmp căreia i s-au răpit puii. Tatăl tău este un om de război și nu va petrece noaptea cu poporul; 9 iată, acum stă ascuns în vreo groapă sau în vreun alt loc. Și dacă, de la început, vor cădea unii sub loviturile lor, se va auzi îndată și se va zice: ‘Poporul care urma pe Absalom a fost înfrânt!’ 10 Atunci, cel mai viteaz, chiar dacă ar fi avut o inimă de leu, se va înspăimânta , căci tot Israelul știe că tatăl tău este un viteaz și că are niște viteji cu el. 11 Sfatul meu este dar ca tot Israelul să se strângă la tine, de la Dan până la Beer-Șeba, o mulțime ca nisipul de pe marginea mării. Și tu însuți să mergi la luptă. 12 Dacă vom ajunge la el în vreun loc unde l-am găsi, vom cădea peste el cum cade roua pe pământ, și nu va scăpa niciunul, nici el, nici vreunul din oamenii care sunt cu el. 13 Dacă va fugi într-o cetate, tot Israelul va duce funii la cetatea aceea și o vom trage în pârâu până când nu va mai rămâne nicio piatră în ea.” 14 Absalom și toți oamenii lui Israel au zis: „Sfatul lui Hușai, Architul, este mai bun decât sfatul lui Ahitofel.” Dar Domnul hotărâse să nimicească bunul sfat al lui Ahitofel, ca să aducă nenorocirea peste Absalom.
Moartea lui Ahitofel
15 Hușai a zis preoților Țadoc și Abiatar: „Ahitofel a dat cutare și cutare sfat lui Absalom și bătrânilor lui Israel, și eu i-am sfătuit cutare și cutare lucru. 16 Acum trimiteți îndată știre lui David și spuneți-i: ‘Nu sta noaptea în câmpiile pustiei, ci du-te mai departe, ca nu cumva împăratul și tot poporul care este cu el să fie în primejdie să piară.’ ” 17 Ionatan și Ahimaaț stăteau lângă fântâna Roguel . Slujnica venea și le aducea știri, iar ei se duceau să dea de veste împăratului David, căci nu îndrăzneau să se arate și să intre în cetate. 18 Dar odată i-a zărit un tânăr și a spus lui Absalom. Ei au plecat amândoi în grabă și au ajuns la Bahurim , la casa unui om care avea o fântână în curte, și s-au pogorât în ea. 19 Femeia a luat o învelitoare, a întins-o peste gura fântânii și a împrăștiat urluială pe ea, ca să nu dea nimic de bănuit. 20 Slujitorii lui Absalom au intrat în casă la femeia acesta și au zis: „Unde sunt Ahimaaț și Ionatan?” Femeia le-a răspuns: „Au trecut pârâul.” Au căutat și, negăsindu-i, s-au întors la Ierusalim. 21 După plecarea lor, Ahimaaț și Ionatan au ieșit din fântână și s-au dus să dea de știre împăratului David. Au zis lui David: „Sculați-vă și grăbiți-vă de treceți apa, căci Ahitofel a plănuit cutare și cutare lucru împotriva voastră.” 22 David și tot poporul care era cu el s-au sculat și au trecut Iordanul; când se lumina de ziuă, nu rămăsese niciunul care să nu fi trecut Iordanul. 23 Ahitofel, când a văzut că sfatul lui n-a fost urmat, a pus șaua pe măgar și a plecat acasă, în cetatea lui. Și-a pus casa în rânduială și s-a spânzurat . Când a murit, l-au îngropat în mormântul tatălui său.
David la Mahanaim
24 David ajunsese la Mahanaim când a trecut Absalom Iordanul, însoțit de toți bărbații lui Israel. 25 Absalom a pus pe Amasa în fruntea oștirii, în locul lui Ioab. Amasa era fiul unui om numit Itra, Israelitul, care intrase la Abigal , fata lui Nahaș și sora Țeruiei, mama lui Ioab. 26 Israel și Absalom au tăbărât în țara Galaadului. 27 Când a ajuns David la Mahanaim, Șobi , fiul lui Nahaș, din Raba fiilor lui Amon, Machir , fiul lui Amiel, din Lodebar, și Barzilai , Galaaditul, din Roghelim, 28 au adus paturi, lighene, vase de pământ, grâu, orz, făină, grâu prăjit, bob, linte, uscături, 29 miere, unt, oi și brânză de vacă. Au adus aceste lucruri lui David și poporului care era cu el, ca să mănânce, căci ziceau: „Poporul acesta trebuie să fi suferit de foame, de oboseală și de sete, în pustie .”
1 Ahitofel i-a zis lui Absalom:
‒ Dă-mi voie, te rog, să aleg douăsprezece mii de oameni și să pornesc degrabă, la noapte, în urmărirea lui David. 2 Îl voi ataca pe neașteptate, când încă va fi obosit și slăbit. Îl voi înspăimânta, și toți cei ce sunt cu el vor fugi. Îl voi ucide numai pe rege 3 și voi aduce înapoi la tine tot poporul. Astfel, moartea omului pe care-l cauți va însemna întoarcerea tuturor; tot poporul va fi în pace.
4 Acest sfat li s-a părut bun, atât lui Absalom, cât și tuturor bătrânilor lui Israel.
5 Absalom însă a zis:
‒ Chemați-l, vă rog, și pe architul Hușai, ca să auzim și ce va zice el.
6 Hușai a venit la Absalom, iar Absalom i-a zis:
‒ Acesta este sfatul lui Ahitofel. Să facem cum a zis el? Dacă nu, sfătuiește-ne tu.
7 Hușai i-a răspuns lui Absalom:
‒ De data aceasta, sfatul dat de Ahitofel nu este bun. 8 Tu știi că tatăl tău și oamenii lui sunt viteji, iar acum sunt înfuriați ca o ursoaică pe câmp, căreia i s-au furat puii. Pe lângă aceasta, tatăl tău, fiind un războinic, nu va rămâne peste noapte cu poporul, 9 ci iată că acum el se va fi ascuns deja în vreo peșteră sau în vreun alt loc. Dacă unii dintre oamenii tăi vor fi învinși de la început, atunci oricine va auzi va spune: „Poporul care este de partea lui Absalom a suferit o înfrângere“. 10 Astfel, chiar și celui mai viteaz, care are o inimă de leu, i se va topi inima de teamă, fiindcă tot Israelul știe că tatăl tău este un viteaz și că are alături de el niște oameni curajoși.
11 Prin urmare, iată sfatul meu: adună tot Israelul la tine, de la Dan și până la Beer-Șeba, o mulțime cât nisipul de pe malul mării, și condu-i tu însuți în luptă. 12 Apoi îl vom ataca acolo unde îl vom găsi, ne vom năpusti asupra lui, așa cum cade roua pe pământ, și nu va fi lăsat în viață nici el, nici vreunul dintre oamenii lui. 13 Dacă se va retrage în vreo cetate, atunci tot Israelul va aduce funii și vom trage acea cetate spre vale până nu va mai rămâne din ea nici măcar o pietricică.
14 Absalom și toți bătrânii lui Israel au zis: „Sfatul architului Hușai este mai bun decât cel al lui Ahitofel“. Însă Domnul poruncise să fie respins sfatul cel bun al lui Ahitofel, ca să aducă nenorocirea asupra lui Absalom.
15 Hușai le-a zis preoților Țadok și Abiatar: „Ahitofel i-a sfătuit în felul acesta pe Absalom și pe bătrânii lui Israel, iar eu i-am sfătuit în felul acesta. 16 Acum, trimiteți-i imediat un mesaj lui David și anunțați-l astfel: «Să nu rămâi peste noapte lângă vadurile deșertului, ci să traversezi repede, ca nu cumva regele și tot poporul care este cu el să fie uciși»“.
17 Ionatan și Ahimaaț așteptau veștile la En-Roghel, deoarece nu îndrăzneau să intre în cetate. O slujitoare venea și le aducea veștile, iar ei se duceau și îl înștiințau pe regele David. 18 Totuși, un tânăr i-a văzut și i-a spus lui Absalom. Aflând aceasta , cei doi au plecat repede și au ajuns la casa unui anume om din Bahurim. Acesta avea în curte o fântână, și cei doi au coborât în ea. 19 Soția omului a luat o învelitoare, a întins-o peste gura fântânii și a împrăștiat niște grâne pe ea. Nimeni n-a știut nimic despre lucrul acesta.
20 Slujitorii lui Absalom au ajuns la casa femeii și au întrebat-o:
‒ Unde sunt Ahimaaț și Ionatan?
Femeia le-a răspuns:
‒ Au trecut pârâul!
Ei au căutat după cei doi, dar, negăsindu-i, s-au întors la Ierusalim.
21 După ce s-au îndepărtat oamenii lui Absalom, cei doi au ieșit din fântână și s-au dus să-l înștiințeze pe regele David. Ei i-au zis lui David: „Ridicați-vă și traversați repede râul, căci iată sfatul pe care l-a dat Ahitofel împotriva voastră“. 22 David și tot poporul care era cu el s-au ridicat și au trecut Iordanul. Până în zorii zilei, nu a mai rămas niciunul care să nu fi trecut râul.
23 Ahitofel, văzând că nu i-a fost urmat sfatul, a pus șaua pe măgar și a plecat acasă, în cetatea sa. A dat instrucțiuni cu privire la casa sa și apoi s-a spânzurat. Astfel, el a murit și a fost înmormântat în mormântul tatălui său.
David la Mahanaim
24 David a ajuns la Mahanaim, în timp ce Absalom trecea Iordanul împreună cu toți bărbații lui Israel. 25 Absalom l-a numit pe Amasa drept conducător al armatei, în locul lui Ioab. Amasa era fiul unui israelit pe nume Ieter, care fusese căsătorit cu Abigail, fata lui Nahaș și sora Țeruiei, mama lui Ioab. 26 Israel împreună cu Absalom și-au așezat tabăra pe teritoriul Ghiladului.
27 Când a ajuns David la Mahanaim, Șobi, fiul lui Nahaș, din Raba fiilor lui Amon, Machir, fiul lui Amiel, din Lo-Debar și ghiladitul Barzilai, din Roghelim, 28 au adus paturi, ligheane, vase din lut, grâu, orz, făină, grâne prăjite, fasole și linte, 29 miere, lapte bătut, oi și brânză de vaci pentru ca David și cei ce erau cu el să mănânce. Ei își ziceau: „Poporul este flămând, obosit și însetat în urma călătoriei prin deșert“.