1 M-am uitat, și iată că pe cerul care era deasupra capului heruvimilor era ceva ca o piatră de safir; deasupra lor se vedea ceva asemănător cu un chip de scaun de domnie. 2 Și Domnul a zis omului aceluia îmbrăcat în haine de in: „Vâră-te între roțile de sub heruvimi, umple-ți mâinile cu cărbunii aprinși care sunt între heruvimi și împrăștie-i peste cetate!” Și el s-a vârât între roți sub ochii mei. 3 Heruvimii stăteau în partea dreaptă a casei când s-a vârât omul acela între roți, iar norul a umplut curtea dinăuntru. 4 Atunci, slava Domnului s-a ridicat de pe heruvimi și s-a îndreptat spre pragul casei, așa încât Templul s-a umplut de nor și curtea s-a umplut de strălucirea slavei Domnului. 5 Vâjâitul aripilor heruvimilor s-a auzit până la curtea de afară, ca glasul Dumnezeului Celui Atotputernic, când vorbește. 6 Când a poruncit deci omului aceluia îmbrăcat în haina de in să ia foc dintre roți, dintre heruvimi, omul acesta s-a dus și s-a așezat lângă roți. 7 Atunci, un heruvim a întins mâna între heruvimi spre focul care era între heruvimi; a luat foc și l-a pus în mâinile omului aceluia îmbrăcat cu haina de in. Și omul acesta l-a luat și a ieșit afară. 8 La heruvimi se vedea ceva ca o mână de om sub aripile lor. 9 M-am uitat, și iată că lângă heruvimi erau patru roți; o roată lângă un heruvim și o roată lângă celălalt heruvim, dar roțile acestea străluceau ca o piatră de hrisolit. 10 După înfățișare, toate cele patru roți aveau același chip; fiecare roată părea că este în mijlocul altei roți. 11 Când mergeau, mergeau de cele patru laturi ale lor și nu se învârteau în mers, ci mergeau încotro mergea capul, fără să se învârtească în mersul lor. 12 Tot trupul heruvimilor, spatele lor, mâinile lor și aripile lor erau pline de ochi, ca și cele patru roți dimprejur. 13 Am auzit cu urechile mele că roțile erau chemate: „Roți învârtitoare.” 14 Fiecare avea patru fețe: fața celui dintâi era o față de heruvim; fața celui de al doilea, o față de om; a celui de al treilea, o față de leu și a celui de al patrulea, o față de vultur. 15 Și heruvimii s-au ridicat. Erau făpturile vii pe care le văzusem lângă râul Chebar. 16 Când mergeau heruvimii, mergeau și roțile cu ei și când își întindeau heruvimii aripile ca să se înalțe de la pământ, nici roțile nu se depărtau de ei. 17 Când se opreau ei, se opreau și ele și când se înălțau ei, se înălțau și ele cu ei, căci duhul făpturilor vii era în ele. 18 Slava Domnului a plecat din pragul Templului și s-a așezat pe heruvimi. 19 Heruvimii și-au întins aripile și s-au înălțat de pe pământ sub ochii mei; când au plecat ei, au plecat și roțile cu ei. S-au oprit la intrarea porții Casei Domnului spre răsărit, și slava Dumnezeului lui Israel era sus, deasupra lor. 20 Erau făpturile vii pe care le văzusem sub Dumnezeul lui Israel, lângă râul Chebar, și am băgat de seamă că erau heruvimi. 21 Fiecare avea patru fețe, fiecare avea patru aripi și sub aripile lor era ceva ca o mână de om. 22 Dar fețele lor erau ca cele pe care le văzusem la râul Chebar, cu aceeași înfățișare: erau tot ei. Fiecare mergea drept înainte.
Gloria lui Dumnezeu părăsește Templul
1 M-am uitat și iată că pe întinderea care se afla deasupra capetelor heruvimilor se vedea ceva ca o piatră de safir care semăna la înfățișare cu un tron. 2 El i-a vorbit bărbatului îmbrăcat în haine de in și a zis: „Intră între roțile de sub heruvimi! Umple-ți apoi mâinile cu cărbunii aprinși care sunt între heruvimi și împrăștie-i peste cetate!“. Și el a intrat înaintea ochilor mei.
3 În acest timp, heruvimii stăteau în partea de sud a Casei, iar norul umpluse curtea interioară. 4 Atunci gloria Domnului s-a ridicat dintre heruvimi și s-a oprit deasupra pragului Casei. Norul a umplut Casa și strălucirea gloriei Domnului a umplut curtea. 5 Zgomotul făcut de aripile heruvimilor se auzea până în curtea exterioară și era asemenea glasului Dumnezeului celui Atotputernic când vorbește.
6 Atunci i-a poruncit bărbatului îmbrăcat în haine de in, zicând: „Ia cărbuni aprinși dintre roți, dintre heruvimi!“. Acesta s-a dus și s-a oprit lângă roți. 7 Atunci unul dintre heruvimi a întins mâna spre focul care era între ei, a luat cărbuni și i-a pus în palma celui cu haine de in. Acesta i-a luat și a ieșit. 8 Undeva, sub aripile heruvimilor, se vedea forma unei mâini de om.
9 M-am uitat și, iată că în apropierea heruvimilor erau patru roți, o roată în apropierea unui heruvim și o roată în apropierea următorului heruvim. Înfățișarea roților era ca strălucirea unei pietre de crisolit. 10 Cele patru roți aveau aceeași înfățișare, fiecare având aspectul unei roți care se afla în mijlocul altei roți. 11 Când mergeau, ele se puteau deplasa în toate cele patru direcții fără să se rotească în mers, căci, încotro era îndreptat capul fiecărui heruvim , într-acolo mergeau și ele, fără să se rotească în mers. 12 Tot trupul heruvimilor , inclusiv spatele, mâinile, aripile și roțile – cele patru roți ale lor – era plin de ochi de jur împrejur. 13 Cât despre roțile lor, ele au fost numite, în auzul meu, roți mișcătoare. 14 Fiecare heruvim avea patru fețe: prima față era de heruvim, a doua față era de om, a treia față era de leu, iar a patra față era de vultur.
15 Apoi heruvimii s-au ridicat. Erau aceleași ființe vii pe care le văzusem la râul Chebar. 16 Când mergeau heruvimii, mergeau și roțile alături de ei, iar când își ridicau aripile ca să se înalțe de la pământ, roțile rămâneau tot în apropierea lor. 17 Când se opreau, se opreau și ele; când mergeau, mergeau și ele, căci duhul ființelor vii era în ele.
18 Gloria Domnului a părăsit pragul Casei și s-a oprit deasupra heruvimilor. 19 Apoi, înaintea ochilor mei, heruvimii și-au ridicat aripile și s-au înălțat de la pământ. Când au ieșit ei, au plecat și roțile împreună cu ei. S-au oprit la intrarea porții dinspre est a Casei Domnului, gloria Dumnezeului lui Israel fiind sus, deasupra lor.
20 Erau aceleași ființe vii pe care le văzusem stând sub Dumnezeul lui Israel, la râul Chebar, și mi-am dat seama că sunt heruvimi. 21 Fiecare avea câte patru fețe, câte patru aripi și ceva de forma unor mâini omenești sub aripi. 22 Înfățișarea fețelor lor era aceeași cu a fețelor pe care le văzusem la râul Chebar; aveau aceeași înfățișare și fiecare mergea în partea în care avea îndreptată fața.