1 Când era tânăr Israel , îl iubeam și am chemat pe fiul Meu din Egipt. 2 Dar, cu cât prorocii îi chemau, cu atât ei se depărtau: au adus jertfe Baalilor și tămâie chipurilor idolești. 3 Și totuși Eu l-am învățat pe Efraim să meargă și l-am ridicat în brațe, dar n-au văzut că Eu îi vindecam. 4 I-am tras cu legături omenești, cu funii de dragoste, am fost pentru ei ca cel ce le ridică jugul de lângă gură. M-am plecat spre ei și le-am dat de mâncare . 5 Nu se vor mai întoarce în țara Egiptului, dar asirianul va fi împăratul lor, pentru că n-au voit să se întoarcă la Mine. 6 Sabia va năvăli peste cetățile lor, va nimici, va mânca pe sprijinitorii lor din pricina planurilor pe care le-au făcut. 7 Poporul Meu este pornit să se depărteze de Mine și, dacă sunt chemați înapoi la Cel Preaînalt, niciunul din ei nu caută să se ridice. 8 Cum să te dau, Efraime? Cum să te predau, Israele? Cum să-ți fac ca Admei ? Cum să te fac ca Țeboimul? Mi se zbate inima în Mine și tot lăuntrul Mi se mișcă de milă! 9 Nu voi lucra după mânia Mea aprinsă, nu voi mai nimici pe Efraim, căci Eu sunt Dumnezeu , nu un om. Eu sunt Sfântul în mijlocul tău și nu voi veni să prăpădesc. 10 Ei vor urma pe Domnul ca pe un leu care va răcni , căci El Însuși va răcni, și copiii vor alerga tremurând de la apus . 11 Vor alerga tremurând din Egipt ca o pasăre și din țara Asiriei ca o porumbiță . Și-i voi face să locuiască în casele lor, zice Domnul. 12 Efraim Mă înconjoară cu minciuni și casa lui Israel cu înșelătorii. Iuda este tot hoinar față de Dumnezeu, față de Cel Sfânt și Credincios.
Dragostea lui Dumnezeu pentru Israel
1 „Când Israel era doar un copil, îl iubeam
și l-am chemat pe fiul Meu din Egipt.
2 Cu cât îi chemau profeții ,
cu atât se îndepărtau de ei;
jertfeau baalilor
și ardeau tămâie chipurilor cioplite.
3 Eu l-am învățat pe Efraim să meargă,
luându-l în brațe,
dar ei n-au recunoscut
că Eu i-am vindecat.
4 I-am tras cu funii omenești,
cu legături de dragoste.
Am fost pentru ei asemenea celor ce-și ridică până la obraji copiii,
și M-am aplecat spre ei ca să-i hrănesc.
5 Nu se vor mai întoarce în țara Egiptului,
dar asirianul va fi împăratul lor,
pentru că au refuzat să se pocăiască.
6 Sabia se va dezlănțui în cetățile lor,
le va distruge zăvoarele porților
și-i va devora din cauza planurilor lor rele .
7 Dar poporul Meu este pornit la necredincioșie față de Mine.
De aceea, chiar dacă Îl vor striga pe Cel Preaînalt,
El nu-i va înălța nicidecum.
8 Cum să te dau, Efraim?
Cum să te predau, Israel?
Cum aș putea să-ți fac ca Admei?
Cum să Mă port cu tine ca și cu Țeboimul?
Mi se zbate inima în Mine
și toată ființa-Mi freamătă de compasiune.
9 Nu voi acționa potrivit cu mânia Mea;
nu Mă voi întoarce să-l distrug pe Efraim,
căci Eu sunt Dumnezeu, nu om,
sunt Cel Sfânt din mijlocul tău
și nu voi veni cu mânie.
10 Ei vor merge după Domnul
Care va rage ca un leu.
Când El va rage,
fiii Lui vor veni tremurând din vest.
11 Vor veni tremurând
ca păsările din Egipt
și ca porumbeii din Asiria,
iar Eu îi voi așeza în casele lor“,
zice Domnul.
Păcatul poporului
12 Efraim M-a înconjurat cu minciună,
iar Casa lui Israel – cu înșelătorie,
dar Iuda încă umblă cu Dumnezeu
și este credincios față de Cel Sfânt.