1 Prorocie asupra văii vedeniilor. „Ce este de vă suiți cu toții pe acoperișuri, 2 cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă! Morții tăi nu vor pieri uciși de sabie, nici nu vor muri luptând. 3 Ci toate căpeteniile tale fug împreună, sunt luați prinși de arcași; toți locuitorii tăi ajung deodată robi, în timp ce o iau la fugă în depărtare. 4 De aceea zic: ‘Întoarceți-vă privirile de la mine, lăsați-mă să plâng cu amar; nu stăruiți să mă mângâiați pentru nenorocirea fiicei poporului meu!’ 5 Căci este o zi de necaz, de zdrobire și de învălmășeală, trimisă de Domnul, Dumnezeul oștirilor, în valea vedeniilor. Se dărâmă zidurile și răsună țipete de durere spre munte. 6 Elamul poartă tolba cu săgeți; care de luptători, de călăreți înaintează; Chirul dezvelește scutul. 7 Cele mai frumoase văi ale tale sunt pline de care, și călăreții se înșiruie de bătaie la porțile tale. 8 Cele din urmă șanțuri de întărire ale lui Iuda sunt silite, și în ziua aceasta cercetezi tu armăturile din casa pădurii. 9 Vă uitați la spărturile cele multe făcute cetății lui David și opriți apele iazului de jos. 10 Numărați casele Ierusalimului și le stricați, ca să întăriți zidul. 11 Faceți o cămară între cele două ziduri, pentru apele iazului celui vechi, dar nu vă uitați spre Cel ce a vrut aceste lucruri, nu vedeți pe Cel ce de mult le-a pregătit. 12 Și totuși Domnul, Dumnezeul oștirilor, vă cheamă în ziua aceea să plângeți și să vă bateți în piept, să vă radeți capul și să vă încingeți cu sac. 13 Dar iată, în schimb, veselie și bucurie! Se junghie boi și se taie oi, se mănâncă la carne și se bea la vin: ‘Să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri!’ 14 Domnul oștirilor mi-a descoperit și mi-a zis: ‘Nu , nelegiuirea aceasta nu vi se va ierta până nu veți muri’, zice Domnul, Dumnezeul oștirilor.”
Împotriva lui Șebna
15 Așa vorbește Domnul, Dumnezeul oștirilor: „Du-te la curteanul acela, la Șebna , dregătorul casei împărătești, și zi-i: 16 ‘Ce ai tu aici la tine și pe cine ai aici, de-ți sapi aici un mormânt? – El își sapă un mormânt sus pe înălțime, își scobește o locuință în stâncă! – 17 Iată, Domnul te va azvârli cu o aruncătură puternică , te va învârti ca pe un ghem. 18 Te va azvârli, te va azvârli ca pe o minge, pe un pământ întins, și acolo vei muri, acolo vor veni carele tale cele strălucite, tu, ocara casei stăpânului tău! 19 Vei fi izgonit din dregătoria ta și te va smulge Domnul din locul tău. 20 În ziua aceea, zice Domnul, voi chema pe robul Meu Eliachim , fiul lui Hilchia, 21 îl voi îmbrăca în tunica ta, îl voi încinge cu brâul tău și voi da puterea ta în mâinile lui. El va fi un tată pentru locuitorii Ierusalimului și pentru casa lui Iuda. 22 Voi pune pe umărul lui cheia casei lui David: când va deschide el, nimeni nu va închide și când va închide el, nimeni nu va deschide. 23 Îl voi împlânta ca pe un drug într-un loc tare și va fi un scaun de slavă pentru casa tatălui său. 24 Pe el se va sprijini toată slava casei tatălui său, odraslele alese și de ocară, toate sculele cele mici, atât lighenele, cât și vasele. 25 În ziua aceea, zice Domnul oștirilor, drugul acela împlântat într-un loc tare va fi scos, va fi tăiat și va cădea, și povara care era pe el va fi nimicită, căci Domnul a vorbit’.”
Profeție împotriva Ierusalimului
1 O rostire cu privire la Valea Vedeniei.
Ce vreți să arătați, de v-ați urcat
cu toții pe acoperișuri,
2 oraș plin de zarvă,
cetate gălăgioasă și plină de dezmăț?
Cei uciși dintre ai tăi n-au fost răpuși de sabie,
nu au murit în luptă.
3 Toți conducătorii tăi au fugit împreună,
însă au fost prinși fără să se folosească arcul.
Toți ai tăi, care au fost găsiți, au fost capturați împreună,
deși fugiseră departe.
4 De aceea am zis: „Întoarceți-vă privirile de la mine!
Lăsați-mă să vărs lacrimi amare!
Nu vă grăbiți să mă mângâiați
pentru distrugerea fiicei poporului meu“.
5 Căci este o zi de învălmășeală,
de călcat în picioare și de groază
din partea Stăpânului, Domnul Oștirilor, în Valea Vedeniei,
o zi de surpare a zidului
și de zbierat la munți.
6 Elamul își poartă tolba cu săgeți,
înaintând cu care de luptă, oameni, călăreți,
iar Chirul își dezvelește scutul.
7 Văile tale cele mai alese sunt pline de care,
iar călăreții stau pregătiți de luptă la porțile cetății.
8 El înlătură scutul lui Iuda.
În acea zi, ai căutat arme în Palatul Pădurii.
9 Ați văzut că spărturile Cetății lui David sunt multe
și ați adunat apele Iazului de Jos.
10 Ați numărat casele Ierusalimului
și ați dărâmat casele pentru a fortifica zidul.
11 Între cele două ziduri ați făcut un rezervor
pentru apele iazului cel vechi,
dar n-ați privit spre Cel Ce l-a făcut
și nu v-ați uitat la Cel Ce l-a întocmit din vechime.
12 În ziua aceea, Stăpânul, Domnul Oștirilor,
v-a chemat să plângeți și să jeliți,
să vă smulgeți părul și să vă înfășurați coapsele cu pânză de sac.
13 Dar iată, dimpotrivă, la voi a fost veselie și petrecere,
au fost boi tăiați și oi înjunghiate!
S-a mâncat carne, s-a băut vin și s-a strigat :
„Să mâncăm și să bem,
căci mâine vom muri!“.
14 Domnul Oștirilor mi S-a descoperit, spunându-mi: „Această nelegiuire a voastră nu va fi ispășită până veți muri“, zice Stăpânul, Domnul Oștirilor.
15 Așa vorbește Stăpânul, Domnul Oștirilor:
„Du-te la acel administrator,
la Șebna, care răspunde de palat, și spune-i:
16 «Ce drept ai tu aici și pe cine ai tu pe aceste locuri,
de ți-ai săpat chiar aici un mormânt,
un mormânt săpat pe înălțime,
un loc dăltuit în stâncă?
17 Iată, Domnul te va azvârli cu putere, omule!
El te va înșfăca,
18 te va înfășura strâns
și, ca pe o minge, te va arunca
într-o țară întinsă.
Acolo vei muri
și acolo îți vor rămâne carele tale frumoase,
tu, rușinea palatului stăpânului tău!
19 Te voi da afară din slujbă
și vei fi dat jos din funcția ta».
20 În ziua aceea, îl voi chema pe slujitorul Meu, pe Eliachim, fiul lui Hilchia, 21 îl voi îmbrăca cu tunica ta și-i voi înfășura mijlocul cu brâul tău, iar autoritatea ta i-o voi da lui. El va fi un tată pentru locuitorii Ierusalimului și pentru Casa lui Iuda. 22 Voi așeza cheia Casei lui David pe umărul lui. Ce va deschide el, nimeni nu va închide, iar ce va închide, nimeni nu va deschide! 23 Îl voi împlânta ca pe un țăruș într-un loc sigur și va fi un scaun de onoare pentru casa tatălui său. 24 Vor sprijini pe el toată gloria casei tatălui său: odraslele și vlăstarii, orice vas mic, de la castroane până la ulcioare.“
25 „În ziua aceea“, zice Domnul Oștirilor, „țărușul împlântat în loc sigur va fi scos. Va fi tăiat și va cădea, iar povara care era pe el va fi doborâtă“, căci Domnul a vorbit.