Prinderea lui Isus
1 După ce a rostit aceste vorbe, Isus a plecat cu ucenicii Săi dincolo de pârâul Chedron , unde era o grădină, în care au intrat El și ucenicii Lui. 2 Iuda, vânzătorul, știa și el locul acela, pentru că Isus, de multe ori, Se adunase acolo cu ucenicii Lui. 3 Iuda deci a luat ceata ostașilor și pe aprozii trimiși de preoții cei mai de seamă și de farisei și a venit acolo cu felinare, cu făclii și cu arme. 4 Isus, care știa tot ce avea să I se întâmple, a mers spre ei și le-a zis: „Pe cine căutați?” 5 Ei I-au răspuns: „Pe Isus din Nazaret!” Isus le-a zis: „Eu sunt!” Iuda, vânzătorul, era și el cu ei. 6 Când le-a zis Isus: „Eu sunt” , ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ. 7 El i-a întrebat din nou: „Pe cine căutați?” „Pe Isus din Nazaret”, I-au zis ei. 8 Isus a răspuns: „V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă Mă căutați pe Mine, lăsați pe aceștia să se ducă.” 9 A zis lucrul acesta ca să se împlinească vorba pe care o spusese: „N-am pierdut pe niciunul din aceia pe care Mi i-ai dat” . 10 Simon Petru , care avea o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. Robul acela se numea Malhu. 11 Isus a zis lui Petru: „Bagă-ți sabia în teacă. Nu voi bea paharul pe care Mi l-a dat Tatăl să-l beau?”
Isus înaintea lui Ana și Caiafa
12 Ceata ostașilor, căpitanul lor și aprozii iudeilor au prins deci pe Isus și L-au legat. 13 L-au dus întâi la Ana , căci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. 14 Și Caiafa era cel ce dăduse iudeilor sfatul acesta: „Este de folos să moară un singur om pentru norod”. 15 Simon Petru mergea după Isus; tot așa a făcut și un alt ucenic. Ucenicul acesta era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16 Petru însă a rămas afară la ușă. Celălalt ucenic, care era cunoscut marelui preot, a ieșit afară, a vorbit cu portărița și a băgat pe Petru înăuntru. 17 Atunci, slujnica, portărița, a zis lui Petru: „Nu cumva și tu ești unul din ucenicii omului acestuia?” „Nu sunt”, a răspuns el. 18 Robii și aprozii care erau acolo făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea. 19 Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20 Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii pe față; totdeauna am învățat pe norod în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n-am spus nimic în ascuns. 21 Pentru ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia știu ce am spus.” 22 La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii care stăteau acolo a dat o palmă lui Isus și a zis: „Așa răspunzi marelui preot?” 23 Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău, dar, dacă am vorbit bine, de ce mă bați?” 24 Ana L-a trimis legat la marele preot Caiafa. 25 Simon Petru stătea acolo și se încălzea. Ei i-au zis: „Nu cumva ești și tu unul din ucenicii Lui?” El s-a lepădat și a zis: „Nu sunt”. 26 Unul din robii marelui preot, rudă cu acela căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: „Nu te-am văzut eu cu El în grădină?” 27 Petru iar s-a lepădat. Și îndată a cântat cocoșul.
Isus înaintea lui Pilat
28 Au adus pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată. Era dimineața. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce și să poată mânca Paștele. 29 Pilat deci a ieșit afară la ei și le-a zis: „Ce pâră aduceți împotriva omului acestuia?” 30 Drept răspuns, ei i-au zis: „Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale”. 31 Atunci, Pilat le-a zis: „Luați-L voi și judecați-L după legea voastră”. „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni”, i-au zis iudeii. 32 Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească vorba prin care arătase Isus cu ce moarte avea să moară. 33 Pilat a intrat iarăși în odaia de judecată, a chemat pe Isus și I-a zis: „Ești Tu Împăratul iudeilor?” 34 Isus i-a răspuns: „De la tine însuți zici lucrul acesta sau ți l-au spus alții despre Mine?” 35 Pilat a răspuns: „Eu sunt iudeu? Neamul Tău și preoții cei mai de seamă Te-au dat în mâna mea. Ce ai făcut?” 36 „Împărăția Mea nu este din lumea aceasta” , a răspuns Isus. „Dacă ar fi Împărăția Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor, dar, acum, Împărăția Mea nu este de aici.” 37 „Atunci, un Împărat tot ești!” I-a zis Pilat. „Da” , a răspuns Isus. „Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut și am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.” 38 Pilat I-a zis: „Ce este adevărul?”
Isus și Baraba
După ce a spus aceste vorbe, a ieșit iarăși afară la iudei și le-a zis: „Eu nu găsesc nicio vină în El. 39 Dar , fiindcă voi aveți obicei să vă slobod pe cineva de Paște, vreți să vă slobod pe Împăratul iudeilor?” 40 Atunci , toți au strigat din nou: „Nu pe El, ci pe Baraba!” Și Baraba era un tâlhar.
Arestarea lui Isus
(Mt. 26:47-56Mc. 14:43-50Lc. 22:47-53)1 După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat împreună cu ucenicii Lui dincolo de pârâul Chidron, unde era o grădină. El și ucenicii Lui au intrat în ea. 2 Iuda, cel care L-a trădat, cunoștea și el acel loc, pentru că Isus Se întâlnise adesea cu ucenicii Săi acolo. 3 Prin urmare, Iuda a luat o cohortă și niște gărzi de-ale conducătorilor preoților și de-ale fariseilor, și au venit acolo cu candele, torțe și arme.
4 Isus, știind tot ce urmează să I se întâmple, a ieșit și i-a întrebat:
‒ Pe cine căutați?
5 Ei I-au răspuns:
‒ Pe Isus nazarineanul!
El le-a zis:
‒ Eu sunt!
Iuda, cel care L-a trădat, stătea și el împreună cu ei. 6 Când Isus le-a zis: „Eu sunt!“, ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ.
7 El i-a întrebat din nou:
‒ Pe cine căutați?
Ei I-au zis:
‒ Pe Isus nazarineanul!
8 Isus a răspuns:
‒ V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă pe Mine Mă căutați, lăsați-i pe aceștia să se ducă!
9 Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească cuvântul pe care-l spusese: „N-am pierdut pe niciunul dintre cei pe care Mi i-ai dat“. 10 Atunci Simon Petru, care avea o sabie, a scos-o și l-a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea dreaptă. Numele acelui sclav era Malchus. 11 Însă Isus i-a zis lui Petru: „Pune-ți sabia în teacă! Nu voi bea oare paharul pe care Mi l-a dat Tatăl?“.
Isus este dus la Ana; prima lepădare a lui Petru
(Mt. 26:57, Mt. 69-70Mc. 14:66-68Lc. 22:54-57)12 Atunci cohorta, comandantul ei și gărzile iudeilor L-au arestat pe Isus, L-au legat 13 și L-au dus mai întâi la Ana. Căci acesta era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. 14 Iar Caiafa era cel care-i sfătuise pe iudei că este mai de folos să moară un singur om pentru popor.
15 Simon Petru și un alt ucenic L-au urmat pe Isus. Acel ucenic era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16 Petru însă stătea afară, la poartă. Celălalt ucenic, care era cunoscut de marele preot, a ieșit și a vorbit cu portăreasa, apoi l-a adus pe Petru înăuntru.
17 Atunci slujnica, portăreasa, i-a zis lui Petru:
‒ Nu cumva ești și tu unul dintre ucenicii Acestui Om?
El a zis:
‒ Nu sunt!
18 Sclavii și gărzile făcuseră un foc de cărbuni, pentru că era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea.
19 Marele preot L-a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20 Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii deschis. Întotdeauna i-am învățat pe oameni în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n-am spus nimic în ascuns. 21 De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă-i pe cei care au auzit ce le-am vorbit. Iată că ei știu ce am vorbit“.
22 După ce a spus Isus acestea, un slujitor din gărzile care stăteau acolo I-a dat o palmă lui Isus, zicând:
‒ Așa-i răspunzi marelui preot?
23 Isus i-a răspuns:
‒ Dacă am spus ceva rău, dovedește ce anume este rău. Dar dacă am spus ce este bine, de ce Mă bați?
24 Ana L-a trimis legat la Caiafa, marele preot.
A doua și a treia lepădare a lui Petru
(Mt. 26:71-75Mc. 14:69-72Lc. 22:58-62)25 Simon Petru stătea acolo și se încălzea.
Ei l-au întrebat:
‒ Nu cumva ești și tu dintre ucenicii Lui?
Dar el a negat și a zis:
‒ Nu sunt!
26 Unul dintre sclavii marelui preot, rudă cu cel căruia Petru îi tăiase urechea, a zis:
‒ Nu te-am văzut eu în grădină cu El?
27 Petru a negat din nou. Și imediat a cântat cocoșul.
Isus înaintea lui Pilat
(Mt. 27:11-31Mc. 15:2-20Lc. 23:2-5, Lc. 13-25)28 Atunci L-au dus pe Isus de la Caiafa la pretoriu. Era în zori. Ei n-au intrat în pretoriu, ca să nu se pângărească și să poată mânca jertfa de Paște.
29 Așadar, Pilat a ieșit la ei și le-a zis:
‒ Ce acuzație aduceți împotriva Acestui Om?
30 Ei au răspuns și i-au zis:
‒ Dacă Acesta nu era Unul Care face rău, nu L-am fi dat pe mâna ta!
31 Atunci Pilat le-a zis:
‒ Luați-L voi și judecați-L potrivit cu Legea voastră!
Iudeii i-au răspuns:
‒ Nouă nu ne este permis să omorâm pe nimeni.
32 Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească cele spuse de Isus, când a arătat prin ce fel de moarte urma să moară.
33 Atunci Pilat a intrat din nou în pretoriu, L-a chemat pe Isus și I-a zis:
‒ Ești Tu Împăratul iudeilor?
34 Isus a răspuns:
‒ De la tine însuți spui lucrul acesta sau ți l-au spus alții despre Mine?
35 Pilat a răspuns:
‒ Sunt eu cumva iudeu? Poporul Tău și conducătorii preoților Te-au dat pe mâna mea! Ce-ai făcut?
36 Isus a răspuns:
‒ Împărăția Mea nu este din lumea aceasta. Dacă Împărăția Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar lupta ca să nu fiu dat pe mâna iudeilor. Dar acum, Împărăția Mea nu este de aici.
37 Atunci Pilat I-a zis:
‒ Deci ești Tu Împărat?
Isus a răspuns:
‒ Tu o spui: sunt Împărat! Eu pentru aceasta M-am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă de glasul Meu.
38 Pilat L-a întrebat:
‒ Ce este adevărul?
Și zicând aceasta, a ieșit din nou la iudei și le-a zis:
‒ Eu nu găsesc niciun motiv de acuzare în El. 39 Dar este obiceiul vostru să vă eliberez un deținut cu ocazia Paștelui. Vreți deci să vi-L eliberez pe Împăratul iudeilor?
40 Ei au strigat din nou:
‒ Nu pe El, ci pe Barabba!
Barabba era un răsculat.