A doua cuvântare a lui Bildad
1 Bildad din Șuah a luat cuvântul și a zis:
2 „Când vei pune capăt acestor cuvântări?
Vino-ți în minte, și apoi vom vorbi.
3 Pentru ce ne socotești atât de dobitoci?
Pentru ce ne privești ca pe niște vite?
4 Oare pentru tine, care te sfâșii în mânia ta,
s-ajungă pustiu pământul
și să se strămute stâncile din locul lor?
5 Da, lumina celui rău se va stinge
și flacăra din focul lui nu va mai străluci.
6 Se va întuneca lumina în cortul lui
și se va stinge candela deasupra lui.
7 Pașii lui cei puternici se vor strâmta;
și, cu toate opintirile lui, va cădea.
8 Căci calcă cu picioarele pe laț
și umblă prin ochiuri de rețea;
9 este prins în cursă de călcâi
și lațul pune stăpânire pe el;
10 capcana în care se prinde este ascunsă în pământ
și prinzătoarea îi stă pe cărare.
11 De jur împrejur îl apucă spaima
și-l urmărește pas cu pas.
12 Foamea îi mănâncă puterile,
nenorocirea este alături de el.
13 Mădularele îi sunt mistuite unul după altul,
mădularele îi sunt mâncate de întâiul născut al morții.
14 Este smuls din cortul lui, unde se credea la adăpost ,
și este târât spre împăratul spaimelor.
15 Nimeni din ai lui nu locuiește în cortul lui,
pucioasă este presărată pe locuința lui.
16 Jos i se usucă rădăcinile;
sus îi sunt ramurile tăiate.
17 Îi piere pomenirea de pe pământ,
numele lui nu mai este pe uliță.
18 Este împins din lumină în întuneric
și este izgonit din lume.
19 Nu lasă nici moștenitori, nici sămânță în poporul său,
nicio rămășiță vie în locurile în care locuia.
20 Neamurile care vor veni se vor uimi de prăpădirea lui,
și neamul de acum va fi cuprins de groază.
21 Aceasta este soarta celui rău,
aceasta este soarta celui ce nu cunoaște pe Dumnezeu.”
Al doilea discurs al lui Bildad
1 Atunci Bildad, șuhitul, a răspuns și a zis:
2 „Când veți pune capăt acestor cuvinte?
Veniți-vă în fire, și apoi vom vorbi!
3 De ce suntem considerați ca niște vite?
De ce suntem proști în ochii voștri?
4 Pentru tine, care te sfâșii în mânia ta,
să fie părăsit pământul?
Sau să se mute stânca din locul ei?
5 Cu siguranță, lumina celui rău se va stinge
și flacăra focului său nu va mai străluci.
6 În cortul lui lumina devine întuneric,
se stinge candela deasupra lui.
7 Puterea pașilor săi este slăbită.
Propriile-i planuri îl trântesc la pământ.
8 Picioarele îl împing în laț
și umblă deasupra unei capcane.
9 O cursă îl prinde de călcâi,
o prinzătoare îl ține tare .
10 Un laț îi este ascuns în pământ;
o cursă pentru el este pe cărare.
11 Spaime se năpustesc asupra lui din toate părțile
și-l urmăresc la fiecare pas.
12 Puterea lui este slăbită de foame,
nenorocirea stă lângă el , pregătită pentru momentul căderii lui.
13 Ele îi mănâncă părți din piele;
întâiul născut al morții îi devorează părțile trupului.
14 Este smuls din siguranța cortului său
și este târât spre împăratul spaimelor.
15 În cortul său locuiește focul
și sulful este presărat peste locuința lui.
16 Jos i se usucă rădăcinile,
iar sus i se ofilesc ramurile.
17 Amintirea lui este ștearsă de pe pământ;
nu mai are niciun nume pe întinderea țării.
18 Este tras de la lumină în întuneric
și este alungat din lume.
19 El nu mai lasă nici descendenți, nici urmași în poporul său
și niciun supraviețuitor în locurile unde a locuit.
20 Cei din vest sunt înmărmuriți în ziua lui,
iar cei din est sunt cuprinși de groază.
21 Așa sunt locuințele celui nedrept,
așa este locul celui ce nu-L cunoaște pe Dumnezeu“.