Ispitirea lui Isus Hristos
1 Atunci, Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de Diavolul. 2 Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți; la urmă a flămânzit. 3 Ispititorul s-a apropiat de El și i-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pâini”. 4 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: ‘Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu’.” 5 Atunci, Diavolul L-a dus în sfânta cetate , L-a pus pe streașina Templului 6 și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris: ‘El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; și ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră’.” 7 „De asemenea, este scris” , a zis Isus: „‘Să nu ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău’.” 8 Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărățiile lumii și strălucirea lor și I-a zis: 9 „Toate aceste lucruri Ți le voi da Ție, dacă Te vei arunca cu fața la pământ și Te vei închina mie”. 10 „Pleacă, Satano” , i-a răspuns Isus. „Căci este scris: ‘Domnului, Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești’.” 11 Atunci, Diavolul L-a lăsat. Și deodată au venit la Isus niște îngeri și au început să-I slujească.
Isus la Capernaum
12 Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea. 13 A părăsit Nazaretul și a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ținutul lui Zabulon și Neftali,
14 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:
15 „Țara lui Zabulon și țara lui Neftali,
înspre mare, dincolo de Iordan,
Galileea neamurilor,
16 Norodul acesta, care zăcea în întuneric,
a văzut o mare lumină;
și peste cei ce zăceau în ținutul și în umbra morții,
a răsărit lumina.”
17 De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască și să zică: „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape”.
Isus cheamă patru ucenici
18 Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi frați: pe Simon, zis Petru, și pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19 El le-a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni”. 20 Îndată, ei au lăsat mrejele și au mers după El. 21 De acolo a mers mai departe și a văzut pe alți doi frați: pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, și își cârpeau mrejele. El i-a chemat. 22 Și îndată, ei au lăsat corabia și pe tatăl lor și au mers după El.
Isus învață pe popor și tămăduiește pe bolnavi
23 Isus străbătea toată Galileea, învățând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției și tămăduind orice boală și orice neputință care erau în norod. 24 I s-a dus vestea în toată Siria; și aduceau la El pe toți cei ce sufereau de felurite boli și chinuri: pe cei îndrăciți, pe cei lunatici și pe cei slăbănogi, și El îi vindeca. 25 După El au mers multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.
Ispitirea lui Isus în deșert
(Mc. 1:12-13Lc. 4:1-13)1 Atunci Isus a fost dus de Duhul în deșert, ca să fie ispitit de diavolul. 2 După ce a postit timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, la urmă a flămânzit.
3 Atunci ispititorul s-a apropiat de El și I-a zis:
‒ Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se transforme în pâini!
4 Însă Isus , răspunzând, a zis:
‒ Este scris:
„Omul nu trăiește doar cu pâine,
ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu“.
5 Atunci diavolul L-a luat în sfânta cetate, L-a pus să stea pe streașina Templului 6 și I-a zis:
‒ Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris:
„El le va porunci îngerilor Săi cu privire la Tine“
și
„Ei Te vor purta pe brațe,
ca nu cumva să-Ți lovești piciorul de vreo piatră“ .
7 Isus i-a spus:
‒ De asemenea, este scris: „Să nu-L ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău!“ .
8 Din nou, diavolul L-a luat pe un munte foarte înalt și I-a arătat toate regatele lumii și gloria lor.
9 Apoi I-a zis:
‒ Toate acestea Ți le voi da Ție, dacă, aruncându-Te la pământ, mi Te vei închina.
10 Atunci Isus i-a zis:
‒ Pleacă, Satan, căci este scris:
„Domnului, Dumnezeul tău, să te închini
și numai Lui să-I slujești!“ .
11 Atunci diavolul a plecat de la El. Și iată că niște îngeri s-au apropiat și Îi slujeau.
Începutul lucrării lui Isus în Galileea
(Mc. 1:14-15Lc. 4:14-15)12 Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, S-a retras în Galileea. 13 A părăsit Nazaretul și S-a dus să locuiască în Capernaum, lângă mare, în teritoriile lui Zabulon și Neftali, 14 ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:
15 „Teritoriul lui Zabulon și teritoriul lui Neftali,
calea către mare, dincolo de Iordan,
Galileea națiunilor.
16 Poporul care locuia în întuneric
a văzut o mare lumină,
și pentru cei ce locuiau în țara și în umbra morții,
a răsărit o lumină!“ .
17 De atunci încolo, Isus a început să predice și să zică: „Pocăiți-vă, căci Împărăția Cerurilor s-a apropiat!“.
Chemarea primilor ucenici
(Mc. 1:16-20Lc. 5:2-11Ioan 1:35-42)18 În timp ce trecea pe lângă Marea Galileei, Isus a văzut doi frați, pe Simon, zis Petru, și pe Andrei, fratele lui, aruncând un năvod în mare, căci erau pescari. 19 El le-a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni!“. 20 Ei și-au lăsat imediat năvoadele și L-au urmat.
21 Mergând mai departe de acolo, El a văzut alți doi frați, pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui. Ei erau într-o barcă împreună cu Zebedei, tatăl lor, și își reparau năvoadele. El i-a chemat, 22 iar ei au lăsat imediat barca și pe tatăl lor și L-au urmat.
Isus vindecă bolnavii
(Mc. 3:7-12Lc. 6:17-19)23 Isus călătorea prin toată Galileea, învățându-i pe oameni în sinagogi, predicând Evanghelia Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință care erau în popor. 24 Vestea cu privire la El s-a răspândit în toată Siria. Oamenii îi aduceau la El pe toți cei ce sufereau de diferite boli și pe cei ce erau în chinuri, pe demonizați, pe epileptici și pe cei paralizați, iar El îi vindeca. 25 Îl urmau mulțimi mari de oameni din Galileea, din Decapolis, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.