Sfătuirea împotriva lui Isus
1 După ce a isprăvit Isus toate cuvântările acestea, a zis ucenicilor Săi: 2 „Știți că după două zile vor fi Paștele; și Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit!” 3 Atunci , preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrânii norodului s-au strâns în curtea marelui preot, care se numea Caiafa, 4 și s-au sfătuit împreună cum să prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare. 5 Dar ziceau: „Nu în timpul Praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod”.
Mirul turnat pe capul lui Isus
6 Când era Isus în Betania , în casa lui Simon leprosul, 7 s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; și, pe când sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. 8 Ucenicilor le-a fost necaz, când au văzut lucrul acesta, și au zis: „Ce rost are risipa aceasta? 9 Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, și banii să se dea săracilor.” 10 Când a auzit Isus, le-a zis: „De ce faceți supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine. 11 Pentru că pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna. 12 Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare. 13 Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune și ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.”
Vânzarea lui Isus
14 Atunci , unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul , s-a dus la preoții cei mai de seamă 15 și le-a zis: „Ce vreți să-mi dați, și-L voi da în mâinile voastre?” Ei i-au cântărit treizeci de arginți. 16 Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să dea pe Isus în mâinile lor.
Descoperirea vânzătorului
17 În ziua dintâi a Praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus și I-au zis: „Unde vrei să-Ți pregătim să mănânci Paștele?” 18 El le-a răspuns: „Duceți-vă în cetate la cutare om și spuneți-i: ‘Învățătorul zice: «Vremea Mea este aproape; voi face Paștele cu ucenicii Mei în casa ta».’ ” 19 Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele. 20 Seara , Isus a șezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi. 21 Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde” . 22 Ei s-au întristat foarte mult și au început să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu, Doamne?” 23 Drept răspuns, El le-a zis: „Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde. 24 Negreșit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!” 25 Iuda, vânzătorul, a luat cuvântul și I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învățătorule?” „Da” , i-a răspuns Isus, „tu ești!”
Cina cea de taină
26 Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine și, după ce a binecuvântat, a frânt-o și a dat-o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați; acesta este trupul Meu” . 27 Apoi a luat un pahar, și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: „Beți toți din el, 28 căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor. 29 Vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viței, până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu.”
Isus înștiințează pe ucenicii Săi
30 După ce au cântat cântarea, au ieșit în Muntele Măslinilor. 31 Atunci, Isus le-a zis: „În noaptea aceasta, toți veți găsi în Mine o pricină de poticnire, căci este scris: ‘Voi bate Păstorul, și oile turmei vor fi risipite’. 32 Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.” 33 Petru a luat cuvântul și I-a zis: „Chiar dacă toți ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire”. 34 „Adevărat îți spun” , i-a zis Isus, „că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori” . 35 Petru I-a răspuns: „Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine”. Și toți ucenicii au spus același lucru.
Ghetsimani
36 Atunci , Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani, și a zis ucenicilor: „Ședeți aici până Mă voi duce acolo să Mă rog” . 37 A luat cu El pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să Se întristeze și să Se mâhnească foarte tare. 38 Isus le-a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine” . 39 Apoi a mers puțin mai înainte, a căzut cu fața la pământ și S-a rugat , zicând: „Tată , dacă este cu putință, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuși nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu.” 40 Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind și a zis lui Petru: „Ce, un ceas n-ați putut să vegheați împreună cu Mine! 41 Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.” 42 S-a depărtat a doua oară și S-a rugat, zicând: „Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta fără să-l beau, facă-se voia Ta!” 43 S-a întors iarăși la ucenici și i-a găsit dormind; pentru că li se îngreunaseră ochii de somn. 44 I-a lăsat din nou, S-a depărtat și S-a rugat a treia oară, zicând aceleași cuvinte. 45 Apoi a venit la ucenici și le-a zis: „Dormiți de acum și odihniți-vă! …Iată că a venit ceasul ca Fiul omului să fie dat în mâinile păcătoșilor. 46 Sculați-vă, haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul.”
Prinderea lui Isus
47 Pe când vorbea El încă, iată că vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloată mare, cu săbii și cu ciomege, trimiși de preoții cei mai de seamă și de bătrânii norodului. 48 Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta eu, Acela este; să puneți mâna pe El!” 49 Îndată, Iuda s-a apropiat de Isus și I-a zis: „Plecăciune, Învățătorule!” Și L-a sărutat. 50 Isus i-a zis: „Prietene , ce ai venit să faci, fă!” Atunci, oamenii aceia s-au apropiat, au pus mâinile pe Isus și L-au prins. 51 Și unul din cei ce erau cu Isus a întins mâna, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea. 52 Atunci, Isus i-a zis: „Pune-ți sabia la locul ei, căci toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri. 53 Crezi că n-aș putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? 54 Dar cum se vor împlini Scripturile, care zic că așa trebuie să se întâmple?” 55 În clipa aceea, Isus a zis gloatelor: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. În toate zilele ședeam în mijlocul vostru și învățam norodul în Templu, și n-ați pus mâna pe Mine. 56 Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească cele scrise prin proroci.” Atunci , toți ucenicii L-au părăsit și au fugit.
Isus înaintea Sinedriului
57 Cei ce au prins pe Isus L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunați cărturarii și bătrânii. 58 Petru L-a urmat de departe, până la curtea marelui preot, apoi a intrat înăuntru și a șezut jos cu aprozii, ca să vadă sfârșitul. 59 Preoții cei mai de seamă, bătrânii și tot soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî. 60 Dar n-au găsit niciuna, măcar că s-au înfățișat mulți martori mincinoși. La urmă au venit doi 61 și au spus: „Acesta a zis: ‘Eu pot să stric Templul lui Dumnezeu și să-l zidesc iarăși în trei zile’.” 62 Marele preot s-a sculat în picioare și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?” 63 Isus tăcea. Și marele preot a luat cuvântul și I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”. 64 „Da” , i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii lui Dumnezeu și venind pe norii cerului.” 65 Atunci , marele preot și-a rupt hainele și a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată că acum ați auzit hula Lui. 66 Ce credeți?” Ei au răspuns: „Este vinovat , să fie pedepsit cu moartea”. 67 Atunci , L-au scuipat în față, L-au bătut cu pumnii și L-au pălmuit, 68 zicând: „Hristoase, prorocește-ne cine Te-a lovit?”
Tăgăduirea lui Petru
69 Petru însă ședea afară în curte. O slujnică a venit la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus Galileeanul!” 70 Dar el s-a lepădat înaintea tuturor și i-a zis: „Nu știu ce vrei să zici”. 71 Când a ieșit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică și a zis celor de acolo: „Și acesta era cu Isus din Nazaret”. 72 El s-a lepădat iarăși, cu un jurământ, și a zis: „Nu cunosc pe Omul acesta!” 73 Peste puțin, cei ce stăteau acolo, s-au apropiat și au zis lui Petru: „Nu mai încape îndoială că și tu ești unul din oamenii aceia, căci și vorba te dă de gol”. 74 Atunci, el a început să se blesteme și să se jure, zicând: „Nu cunosc pe Omul acesta!” În clipa aceea a cântat cocoșul. 75 Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte ca să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori” . Și a ieșit afară și a plâns cu amar.
E paluni vestea and‐ăl pătimi le Iisusosche. O machlimos anda‐i Betania. E cina le tainichi. Ăl chinuri anda‐l Ghetsimani. O bichinimos le Iudasco. O astarimos le Iisusosco. Sar avel c‐ăl rașaia. O ciudimos le Petrosco.
1 Hai pala so phendea sea cadal dimata duma, o Iisus phendea Pe ucenicenghe: 2 Gianen că pă dui ghesa si e Patraghi hai o Ciao le Manușăsco avela dino te avel umblado. 3 Atuncea ăl rașaia hai ăl phurea anda o norodo chidine avile and‐e bar le rașasco le baresco, cai buciolas Caiafa. 4 Hai and‐ăc than astardile te astaren le Iisusos ciorimasa, hai te mundaren‐Les. 5 Ta phende: Na and‐o ghes o baro, te na holearas le manușăn anda o norodo. 6 Ta sar o Iisus sas and‐e Betania, and‐o cher le Simonosco o leproso, 7 Pașîli Leste ăc giuvli, cai sas‐lan ăc vaso alabastrosco chandimasco cai si cuci, hai ciordea‐les pă Lesco șăro, sar beșălas che sinia. 8 Cana dichle ăl ucenicea Leste, holeaile hai phende: Sostar cadau hasarimos? 9 Cadau chandimasco daștisailo te bichindol scumpo, hai ăl love te denpe c‐ăl cioră. 10 Ta o Iisus pringiandea lengo ilo, phendea‐lenghe: Sostar cheren holi cadal giuvleache? Manghe cherdea ăc buchi laci. 11 Ăl cioră sa tumența si te aven, Me nai te avau sa tumența; 12 Că oi ciordea cadau chandimasco pă Muro corpo, cherdea‐la anda Muro prahomos. 13 Ceaces phenau‐tumenghe: Or cai propovăduila‐pe cadai Evanghelia, andă sauără thana, phendola‐pe i so cherdea cadai giuvli, anda Ma te pomenil‐pe oi. 14 Atuncea ech anda‐l deșudui, cai buciolas Iuda Iscarioteano, ghelo c‐ăl rașaia, 15 Hai phendea: So camen te denma, hai me si te dav‐Les tumenghe and‐ăl vast? Hai on dine‐les treanda argințea. 16 Hai d‐othar rodelas cana perela‐lesche mișto, te del‐Les andă lenghe vast. 17 And‐o ghes o angluno le Azimengo, avile ăl ucenicea c‐o Iisus, hai phușle‐Les: cai cames te lacearas hai te has e Patraghi? 18 Ta Ou phendea: Gean and‐o foro c‐ăc cutari manuș hai phenen‐lesche: O Sicaitori phenel: Mîră ghesa pașîle; Tute camau te cherau e Patraghi Mîră ucenicența. 19 Lesche ucenicea cherde cadea sar dinea porunca o Iisus hai laciarde e Patraghi. 20 Hai cana peli e reat, beșlo ch‐e sinia Pe deșudonța ucenicea. 21 Sar hanas, o Iisus phendea: Ceaces phenau‐tumenghe, că ech anda tumende si te bichinel‐Ma. 22 Hai on năcăjîsaile nasul, astardile te phucen‐Les fiesao: Ni avaua me, Devla? 23 Ta Ou boldea hai phendea: Coua cai boldea Manța and ciaro, bichinela‐Ma. 24 O Ciao le Manușăsco gial pala sar si hramome anda Leste. Ta nasul si te avela anda codou manuș cai bichindol o Ciao le Manușăsco! Sas mai mișto te na cherdolas. 25 Hai o Iuda, cai bichindea‐Les, boldea‐Lesche hai phendea: Ni avaua me, Sicaitorina? Ta o Iisus phendea: Tu phendean. 26 Sar on hanas o Iisus lilea ăc marno, manglea miștimos p‐o marno hai phaglea‐les ta dinea‐les că Pe ucenicea hai phendea: Len ta han cadaua si o corpo Muro. 27 Hai lindos ăc paharo hai naisardea dinea‐les lenghe, hai phendea: Phen sea anda leste. 28 Cadaua si o rat Muro, e Cris e nevi, hai ciordol anda but te aven iertime lenghe bezeha. 29 Ta phenau tumenghe, că nai te mai peau dacanara anda o rodo le drachaco, gi and‐o ghes cana peaua-les tumența neo, and‐o thagarimos Mîră Dadesco. 30 Hai pala so ghilabade, încliste p‐o Plai le Măslinengo. 31 Atuncea o Iisus phendea lenghe: Tume sea poticnina‐tume anda Mande andă cadai reat, că hramome si: «Maraua le păstores, h‐ăl bacrea nașăna». 32 Ta pala so giuvindiova, si te giau angla tumende and‐e Galilea. 33 O Petro boldea hai phendea: Cana sea poticnina‐pe andă Tute, me niș ăc‐data ni poticnina‐ma. 34 O Iisus phendea‐Lesche: Ceaces phenau‐Tuche c‐andă cadai reat mai anglal te ghilabel o bașno, trindrom si te ciudes‐tu Mandar. 35 O Petro phendea‐lesche: I te avel te merau and‐ăc than Tusa, nai te ciuda‐man Tutar. Hai sauără ucenicea cadea phende. 36 Atuncea o Iisus ghelo lența and‐ăc than cai buciolas Ghețimani, hai phendea Pe ucenicenghe: Beșăn cate gi cana giau mai ocote te rughi‐Ma. 37 Lilea pesa le Petros hai ăl dui ciave le Zebedeosche, hai lea‐Les ăc pharimos hai mîhnimos. 38 Atuncea phendea‐lenghe: Pharo si Muro ilo gi c‐o merimos. Acion cate hai beșăn giungade Manța and‐ăc than. 39 Giandos ăc țîra mai angle, pelo le mosa che phuî, rughindos‐Pe hai phenel: Muro Dad, te daștila pe te nachel Mandar cadau paharo! Ta te na cherdol‐pe sar camau Me, hai sar cames Tu. 40 Hai avilo că Pe ucenicea, hai arachlea‐le sute, Ou phendea le Petrosche: Cadea naștisailen ăc ceaso te beșăn Manța giungade? 41 Beșăn giungade hai rughin‐tume, ca te na peren and‐e ispita. O duho camel, ta o corpo si bizoriaco. 42 Pale ghelo, duar sas, hai rughisailo hai phendea: Muro Dad, cana daștil‐pe te nachel mandar cadau paharo te na peav‐les, te cherdol sar cames Tu. 43 Hai avindos pale arachlea‐le sute, că lenghe iacha sas phare pharimastar. 44 Muchlea‐le hai c‐ăl trin drom ghelo hai rughisailo sa codol dimasa duma. 45 Avilo că Pe ucenicea hai phendea‐lenghe: Soven dacanara, hai hodinin‐tume. Eta pașîlo o ceaso hai o Ciao le Manușăsco avela dino and‐ăl vast le bezehalenghe. 46 Ușten te giastar, eta pașîlo coua cai bichindea‐Ma. 47 Hai sar Ou delas duma, eta că areslo o Iuda, ech anda‐l deșudui, hai lesa and‐ăc than avile but manuș săbiența, hai rovleanța catar ăl rașaia hai ăl phure and‐o norodo. 48 Ta coua cai bichindea le Iisusos dinea‐le ăc semno, hai phendea: Saves ciumidava me, Codoua si: cion o vast pă Leste. 49 Sar areslo, pașîlo c‐o Iisus hai phendea: Bucurisao, Sicaitorina! Hai ciumidea‐Les. 50 Ta o Iisus phendea‐lesche: Amala, sostar avilean? Atuncea on pașîle Lestar, ciute o vast p‐o Iisus, hai astarde‐Les. 51 Ta ech anda cola cai sas le Iisusosa, ciutea o vast, țîrdea pi săbia, hai dinea and‐e sluga le rașaschi hai cindea lesco can. 52 Atuncea o Iisus phendea: Bolde chi săbia că laco than, că sea save încalena e săbia, săbiatar merena. 53 Or fal‐tu ca ni daștiu te rughiu Mîră Dades hai te del‐Manghe drom, mai but dă deșudui legiunea îngerenghi? 54 Atuncea sar mai maladiola so phenel o lil le Devlesco, că trăbul te cherdol? 55 Andă codou ceaso, o Iisus phendea codol bute manușănghe: Sar pal‐ăc tîlharo înclisten săbiența hai rovleanța te astaren‐Ma. Anda orsao ghes beșlem and‐o templo hai sicavauas‐tumen, hai ni ciuten o vast pă Mande. 56 Ta sea cadala cherdile, caște maladiol so sas hramome and‐o lil le Devlesco, hai ăl proorocea. Atuncea sauără ucenicea Lesche muchle‐Les, hai nașîle. 57 Hai coua cai astarde le Iisusos înghiarde‐Les c‐o Caiafa cai sas rașai baro, hai othe sas chidine ăl sicadine hai ăl phure. 58 O Petro gialas pala Leste ta dural gi‐cai areslo che bar le rașaieschi o baro, întrisailo andră hai beșălas le slugența othar, te dichel so cheren. 59 Ta ăl rașaia, ăl phure hai sauără sinedrio rodenas manuș hohamne te pheren and‐o Iisus, caște mundaren‐Les. 60 Ta ni arachle, chit că avile but manuș hohamne. Pala codoia avile dui gene hai phende: 61 Cadaua phendea: Daștiu te peravau o templo le Devlesco hai andă trin ghes vazdav‐les c‐o than. 62 O rașai baro uștilo hai phușlea‐Les: Ni phenes că niș anda so phenen cala anda Tute? 63 Ta o Iisus aciolas. Hai o rașai o baro phendea‐Lesche: Dau‐Tut armaia p‐o Del o giungado, te phenes amenghe cana Tu san o Hristoso, o Ciao le Devlesco. 64 O Iisus boldea‐lesche: Tu phendean. Hai mai phenau‐tumenghe: Dacanara dichena le Ciaves le Manușăsco beșîndos che ceaci le zuralimaschi hai avela p‐ăl nori le cerosche. 65 Atuncea o rașai o baro cindea pe gada, hai phendea: Hulisardea! So mai rodas aver manuș te phenen? Eta acana așunden Leschi hula. 66 Sar fal‐tumen? Hai on bolde, hai phende: Si doșalo merimasco. 67 Hai ciungarde‐Les p‐o mui, marde‐Les le dumuchența, hai aver denas‐Les le palmența, 68 Hai phenelas: Proorocisar amenghe Hristosona, sao si codoua cai dinea‐Tut dab. 69 Hai o Petro beșălas avri and‐e bar, ăc slujnica pașîli leste, hai phendea: I tu sanas le Iisusosa o Galileano. 70 Ta ou ciudineailo angla sea, hai phendea: Ni gianau so phenes. 71 Hai înclindos che poarta, dichlea‐les aver hai phendea codolenghe othar: I caua sas le Iisusosa o Nazarineano. 72 Hai pale ciudineailo armaiasa: Ni pringianau cadal manușăs. 73 Pal‐ăc țîra, pașîle leste codol manuș othar hai phende le Petrosche: Ceacimos si că i tu san anda lende, că i chio dimos duma sar lengo pringiandol. 74 Atuncea ou astardilo hai dinea‐pe armaia hai halea sovel: Ni pringianau cadal manușăs. Hai sa acana ghilabadea o bașno. 75 Hai o Petro andea pesche goghi sar phendea lesche o Iisus, cai phendea: Gi cana ghilabela o bașno, cidesa‐tu Mandar trir drom. Înclisto avri, hai ruia kerkes.