Cei șapte diaconi
1 În zilele acelea, când s-a înmulțit numărul ucenicilor, evreii care vorbeau grecește cârteau împotriva evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la împărțeala ajutoarelor de toate zilele. 2 Cei doisprezece au adunat mulțimea ucenicilor și au zis: „Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim la mese. 3 De aceea, fraților, alegeți dintre voi șapte bărbați vorbiți de bine, plini de Duhul Sfânt și înțelepciune, pe care îi vom pune la slujba aceasta. 4 Iar noi vom stărui necurmat în rugăciune și în propovăduirea Cuvântului.” 5 Vorbirea aceasta a plăcut întregii adunări. Au ales pe Ștefan, bărbat plin de credință și de Duhul Sfânt, pe Filip , pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena și pe Nicolae , un prozelit din Antiohia. 6 I-au adus înaintea apostolilor, care , după ce s-au rugat, și-au pus mâinile peste ei.
Ștefan învinuit de hulă
7 Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, numărul ucenicilor se înmulțea mult în Ierusalim și o mare mulțime de preoți veneau la credință. 8 Ștefan era plin de har și de putere și făcea minuni și semne mari în norod. 9 Unii din sinagoga numită a Izbăviților, a Cirinenilor și a Alexandrinilor, împreună cu niște iudei din Cilicia și din Asia, au început o ceartă de vorbe cu Ștefan, 10 dar nu puteau să stea împotriva înțelepciunii și Duhului cu care vorbea el. 11 Atunci au pus la cale pe niște oameni să zică: „Noi l-am auzit rostind cuvinte de hulă împotriva lui Moise și împotriva lui Dumnezeu.” 12 Au întărâtat norodul, pe bătrâni și pe cărturari, au năvălit asupra lui, au pus mâna pe el și l-au dus în sobor. 13 Au scos niște martori mincinoși, care au zis: „Omul acesta nu încetează să spună cuvinte de hulă împotriva acestui locaș sfânt și împotriva Legii. 14 În adevăr , l-am auzit zicând că acest Isus din Nazaret va dărâma locașul acesta și va schimba obiceiurile pe care ni le-a dat Moise.” 15 Toți cei ce ședeau în sobor s-au uitat țintă la Ștefan, și fața lui li s-a arătat ca o față de înger.
Biserica alege ajutoare pentru apostoli
1 În zilele acelea, când numărul ucenicilor crescuse, s-a stârnit o nemulţumire între evreii de limbă greacă şi evreii din Ierusalim pentru că văduvele celor dintâi erau trecute cu vederea în ajutorul zilnic. 2 Cei doisprezece au adunat mulţimea ucenicilor şi le-au spus: „Nu e bine ca noi să lăsăm cuvântul lui Dumnezeu şi să slujim la mese. 3 Alegeţi dintre voi şapte bărbaţi cu nume bun, plini de Duhul Sfânt şi de înţelepciune, ca să le încredinţăm lucrarea aceasta, 4 iar noi ne vom ocupa cu rugăciunea şi cu slujirea cuvântului.” 5 Sfatul lor a plăcut întregii adunări şi i-au ales pe Ştefan, bărbat plin de credinţă şi de Duhul Sfânt, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena şi pe Nicolae, un prozelit din Antiohia, 6 care au fost aduşi înaintea apostolilor şi aceştia, rugându-se, şi-au pus mâinile peste ei. 7 Iar cuvântul lui Dumnezeu creştea şi numărul ucenicilor se înmulţea foarte mult în Ierusalim. Şi chiar dintre preoţi, mulţi ascultau şi credeau.
Arestarea lui Ştefan
8 Ştefan, plin de har şi de putere, făcea minuni şi semne mari în popor. 9 Atunci, unii din sinagoga zisă a liberţilor , a cirenenilor şi a alexandrinilor, şi unii din Cilicia şi Asia, s-au ridicat şi căutau să se înfrunte cu Ştefan, 10 dar nu puteau face faţă înţelepciunii şi Duhului cu care vorbea el. 11 Atunci au pus nişte oameni să spună: „L-am auzit rostind cuvinte de hulă împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu!” 12 Au întărâtat poporul, pe bătrâni şi pe învăţaţi, şi năvălind, l-au prins şi l-au adus în sinedriu. 13 Acolo au pus nişte martori mincinoşi să spună: „Omul acesta nu încetează să vorbească împotriva acestui loc sfânt şi împotriva Legii. 14 L-am auzit noi zicând că acel Iisus Nazarineanul va distruge locul acesta şi va schimba obiceiurile pe care ni le-a dat Moise.” 15 Şi, aţintindu-şi ochii asupra lui, toţi cei aşezaţi în sinedriu au văzut că faţa îi era ca de înger.