Prigonirea creștinilor
1 Saul se învoise la uciderea lui Ștefan. În ziua aceea, s-a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Și toți , afară de apostoli, s-au împrăștiat prin părțile Iudeii și ale Samariei. 2 Niște oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ștefan și l-au jelit cu mare tânguire. 3 Saul, de partea lui, făcea prăpăd în Biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbați și pe femei și-i arunca în temniță. 4 Cei ce se împrăștiaseră mergeau din loc în loc și propovăduiau Cuvântul. 5 Filip s-a coborât în cetatea Samariei și le-a propovăduit pe Hristos. 6 Noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit și au văzut semnele pe care le făcea. 7 Căci din mulți îndrăciți ieșeau duhuri necurate și scoteau mari țipete; mulți slăbănogi și șchiopi erau tămăduiți. 8 Și a fost o mare bucurie în cetatea aceasta. 9 În cetate era un om numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea și punea în uimire pe poporul Samariei. 10 Toți, de la mic până la mare, îl ascultau cu luare aminte și ziceau: „Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numește mare.” 11 Îl ascultau cu luare aminte, pentru că multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui. 12 Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezați, atât bărbați, cât și femei. 13 Chiar Simon a crezut și, după ce a fost botezat, nu se mai despărțea de Filip și privea cu uimire minunile și semnele mari care se făceau.
Petru și Ioan în Samaria
14 Apostolii, care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și pe Ioan. 15 Aceștia au venit la samariteni și s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt. 16 Căci nu Se coborâse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezați în Numele Domnului Isus. 17 Atunci, Petru și Ioan au pus mâinile peste ei, și aceia au primit Duhul Sfânt. 18 Când a văzut Simon că Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani 19 și a zis: „Dați-mi și mie puterea aceasta, pentru ca, peste oricine-mi voi pune mâinile, să primească Duhul Sfânt.” 20 Dar Petru i-a zis: „Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea căpăta cu bani! 21 Tu n-ai nici parte, nici sorț în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu. 22 Pocăiește-te dar de această răutate a ta și roagă-te Domnului să ți se ierte gândul acesta al inimii tale, dacă este cu putință, 23 căci văd că ești plin de fiere amară și în lanțurile fărădelegii.” 24 Simon a răspuns: „Rugați-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întâmple nimic din ce ați zis.” 25 După ce au mărturisit despre Cuvântul Domnului și după ce l-au propovăduit, Petru și Ioan s-au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate ale samaritenilor.
Filip și famenul etiopian
26 Un înger al Domnului a vorbit lui Filip și i-a zis: „Scoală-te și du-te spre miazăzi, pe drumul care coboară spre Ierusalim la Gaza și care este pustiu.” 27 Filip s-a sculat și a plecat. Și iată că un etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a etiopienilor și îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine, 28 se întorcea de acolo și ședea în carul lui și citea pe prorocul Isaia. 29 Duhul a zis lui Filip: „Du-te și ajunge carul acesta!” 30 Filip a alergat și a auzit pe etiopian citind pe prorocul Isaia. El i-a zis: „Înțelegi tu ce citești?” 31 Famenul a răspuns: „Cum aș putea să înțeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?” Și a rugat pe Filip să se suie în car și să șadă împreună cu el. 32 Locul din Scriptură pe care-l citea era acesta: „El a fost dus ca o oaie la tăiere și ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, așa nu Și-a deschis gura; 33 în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. Și cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viața I-a fost luată de pe pământ.” 34 Famenul a zis lui Filip: „Rogu-te, despre cine vorbește prorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?” 35 Atunci, Filip a luat cuvântul, a început de la Scriptura aceasta și i-a propovăduit pe Isus. 36 Pe când își urmau ei drumul, au dat peste o apă. Și famenul a zis: „Uite apă, ce mă împiedică să fiu botezat?” 37 Filip a zis: „Dacă crezi din toată inima, se poate.” Famenul a răspuns: „Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.” 38 A poruncit să stea carul, s-au coborât amândoi în apă, și Filip a botezat pe famen. 39 Când au ieșit din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, și famenul nu l-a mai văzut. În timp ce famenul își vedea de drum, plin de bucurie, 40 Filip se afla la Azot, de unde s-a dus până la Cezareea. Și propovăduia Evanghelia în toate cetățile prin care trecea.
Saul persecută Biserica
1 Saul încuviinţase uciderea lui Ştefan, iar din ziua aceea a început o mare persecuţie împotriva Bisericii din Ierusalim. Toţi, în afară de apostoli, s-au împrăştiat prin ţinuturile Iudeii şi Samariei. 2 Câţiva bărbaţi evlavioşi l-au îngropat pe Ştefan şi l-au jelit cu mult plânset. 3 Iar Saul nimicea Biserica, intra în case şi-i târa afară pe bărbaţi şi pe femei şi îi arunca în temniţă.
Filip vesteşte evanghelia în Samaria
4 Credincioşii care se împrăştiaseră mergeau acum şi vesteau cuvântul. 5 Filip a coborât în cetatea Samariei să-l proclame acolo pe Hristos. 6 Oamenii ascultau cu toţii, luând seama la cele spuse de Filip şi vedeau semnele făcute de el. 7 Mulţi care aveau duhuri necurate strigau cu glas puternic când ieşeau acestea şi mulţi oameni paralizaţi sau şchiopi au fost vindecaţi. 8 Şi în cetate a fost o mare bucurie.
9 De ceva vreme, era în cetate un vrăjitor pe nume Simon, care îi uimea pe oamenii din Samaria şi spunea despre sine că este cineva. 10 Toţi îl priveau atent, de la mic la mare, şi ziceau: „El este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte Puterea cea Mare”. 11 Şi într-adevăr toţi îl ascultau atenţi pentru că de multă vreme îi uimise cu vrăjile lui. 12 Când au crezut însă evanghelia lui Filip, care le vestea Împărăţia lui Dumnezeu şi Numele lui Iisus, s-au botezat, şi bărbaţi şi femei. 13 Chiar şi Simon a crezut şi, după ce s-a botezat, nu se mai despărţea de Filip, privind şi uimindu-se de semnele şi minunile mari care se făceau prin el.
14 Când au auzit apostolii din Ierusalim că cei din Samaria au primit cuvântul lui Dumnezeu, i-au trimis acolo pe Petru şi pe Ioan. 15 După ce au ajuns, aceştia s-au rugat pentru ei ca să primească Duhul Sfânt – 16 pentru că nu se coborâse încă peste nici unul dintre ei, ci fuseseră doar botezaţi în Numele Domnului Iisus. 17 Atunci şi-au pus mâinile peste ei şi au primit Duhul Sfânt. 18 Văzând Simon că Duhul era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani 19 şi le-a zis: „Daţi-mi şi mie puterea aceasta, ca orice om peste care îmi voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt.” 20 Dar Petru i-a răspuns: „Banii tăi să fie nimiciţi împreună cu tine, căci ţi-ai închipuit că darul lui Dumnezeu se cumpără cu bani! 21 Tu nu ai nici parte, nici vreo chemare în slujirea aceasta, pentru că inima ta nu este cinstită înaintea lui Dumnezeu. 22 Întoarce-te de la răutatea aceasta a ta şi roagă-te Domnului, poate ţi se va ierta gândul inimii tale, 23 căci văd în tine fiere amară şi că eşti prins în lanţurile fărădelegii!” 24 Simon a răspuns: „Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu vină nimic din ce aţi zis asupra mea!”
Filip şi convertirea eunucului etiopian
25 După ce au mărturisit şi au vestit cuvântul Domnului, cei doi s-au întors în Ierusalim vestind evanghelia în multe din satele Samaritenilor.
26 Apoi, un înger al Domnului i-a vorbit lui Filip şi i-a zis: „Scoală-te şi mergi spre miazăzi, pe drumul care coboară din Ierusalim spre Gaza, prin deşert!” 27 El s-a ridicat şi a plecat. Şi iată, un etiopian, un eunuc al reginei Candace a Etiopiei, care administra toate bogăţiile ei, venise să se închine în Ierusalim 28 şi se întorcea acasă, aşezat în carul său şi citind din profetul Isaia. 29 Duhul Sfânt i-a zis lui Filip: „Du-te şi ajunge din urmă carul acela!” 30 Atunci Filip a alergat şi l-a auzit pe eunuc citind din profetul Isaia şi i-a zis: „Înţelegi tu cu adevărat ceea ce citeşti?” 31 El i-a răspuns „Cum aş putea oare să înţeleg, dacă nu mă îndrumă cineva?” 32 Iar textul din Scriptură pe care îl citea era acesta:
Ca o oaie a fost dus la tăiere,
ca un miel fără glas, înaintea celui ce-l tunde;
tot aşa, nici El n-a deschis gura.
33 În smerenia lui, nu i s-a făcut dreptate
şi despre urmaşii lui cine va vorbi?
Căci viaţa i-a fost luată de pe pământ.
34 Eunucul l-a întrebat pe Filip: „Spune-mi, te rog, despre cine vorbeşte profetul în felul acesta, despre sine sau despre altcineva?” 35 Filip a luat cuvântul şi plecând de la scriptura aceasta i l-a vestit pe Iisus. 36 Cum mergeau pe drum, au ajuns la o apă şi eunucul i-a zis: „Iată apa, ce mă împiedică să fiu botezat?” 38 A poruncit să fie oprit carul şi amândoi au coborât în apă, iar Filip l-a botezat pe etiopian. 39 Când au ieşit din apă, Duhul Sfânt l-a luat pe Filip şi eunucul nu l-a mai văzut. Apoi şi-a văzut mai departe de drum, plin de bucurie. 40 Filip s-a trezit însă în cetatea Azot. Şi străbătând ţinutul, a vestit evanghelia în toate cetăţile până a ajuns în Cezareea.