1 De aceea, frați sfinți, care aveți parte de chemarea cerească, ațintiți-vă privirile la Apostolul și Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus, 2 care a fost credincios Celui ce L-a rânduit, cum și Moise a fost „credincios în toată casa lui Dumnezeu”. 3 Căci El a fost găsit vrednic să aibă o slavă cu atât mai mare decât a lui Moise, cu cât cel ce a zidit o casă are mai multă cinste decât casa însăși. 4 Orice casă este zidită de cineva, dar Cel ce a zidit toate lucrurile este Dumnezeu. 5 Cât despre Moise , el a fost „credincios în toată casa lui Dumnezeu”, ca slugă , ca să mărturisească despre lucrurile care aveau să fie vestite mai târziu. 6 Dar Hristos este credincios ca Fiu , peste casa lui Dumnezeu. Și casa Lui suntem noi, dacă păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită și nădejdea cu care ne lăudăm. 7 De aceea, cum zice Duhul Sfânt: „Astăzi , dacă auziți glasul Lui, 8 nu vă împietriți inimile ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustie, 9 unde părinții voștri M-au ispitit și M-au pus la încercare și au văzut lucrările Mele patruzeci de ani! 10 De aceea M-am dezgustat de neamul acesta și am zis: ‘Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele!’ 11 Am jurat dar în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea!” 12 Luați seama dar, fraților, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea și necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu. 13 Ci îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi, câtă vreme se zice: „Astăzi”, pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului. 14 Căci ne-am făcut părtași ai lui Hristos dacă păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită de la început, 15 câtă vreme se zice: „Astăzi , dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile, ca în ziua răzvrătirii.” 16 Cine au fost, în adevăr, cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră? N-au fost oare toți aceia care ieșiseră din Egipt prin Moise? 17 Și cine au fost aceia de care S-a dezgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei ce păcătuiseră și ale căror trupuri moarte au căzut în pustie? 18 Și cui S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu ascultaseră? 19 Vedem dar că n-au putut să intre din pricina necredinței lor.
Iisus este mai presus de Moise
1 De aceea, fraţi sfinţi, părtaşi la chemarea cerească, gândiţi-vă cu luare aminte la Iisus, apostolul şi marele preot al mărturisirii noastre, 2 care I-a fost credincios lui Dumnezeu, cel ce L-a făcut apostol şi mare preot, aşa cum şi Moise a fost credincios în toată casa lui. 3 El a fost vrednic de o slavă mai mare decât slava lui Moise, după cum cel care a zidit o casă primeşte o cinste mai mare decât casa însăşi. 4 Căci orice casă are un ziditor, iar cel ce le zideşte pe toate este Dumnezeu. 5 Moise, în ceea ce-l priveşte, a fost credincios în toată casa lui Dumnezeu, dar numai ca slujitor, ca o mărturie pentru cele ce urmau să fie spuse mai târziu. 6 Hristos însă a fost slujitor peste casa Lui – ca Fiu, iar casa aceasta suntem noi, dacă ne păstrăm îndrăzneala şi nădejdea cu care ne lăudăm.
Îndemn la pocăinţă şi credincioşie
7 De aceea, aşa cum spune Duhul Sfânt:
Astăzi dacă auziţi glasul Lui,
8 nu vă împietriţi inimile, ca în ceasul răzvrătirii,
ca în ziua ispitirii din pustiu,
9 când părinţii voştri m-au ispitit,
când m-au pus la încercare
şi au văzut lucrările Mele
10 vreme de patruzeci de ani.
De aceea, m-am mâniat pe neamul acesta
şi am zis: „Mereu îşi rătăcesc inimile,
n-au cunoscut căile Mele!”
11 Aşa cum am jurat în mânia Mea:
„Nu vor intra în odihna Mea!”
12 Aveţi grijă, fraţilor, să nu fie nimeni între voi cu inimă vicleană şi necredincioasă, care să vă îndepărteze de Dumnezeul cel Viu, 13 ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, cât încă se mai spune „astăzi”, ca nimeni dintre voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului; 14 căci noi suntem părtaşi cu Hristos, dacă ne păstrăm nezdruncinată până la sfârşit încrederea de la început, 15 după cum se zice:
Astăzi dacă auziţi glasul Lui
nu vă împietriţi inimile ca atunci, la răzvrătire!
16 Şi cine au fost cei care au auzit şi totuşi s-au răzvrătit? Nu au fost ei toţi cei care au ieşit din Egipt conduşi de Moise? 17 Şi pe cine s-a mâniat El timp de patruzeci de ani, nu pe ei, care au păcătuit şi ale căror trupuri au căzut moarte în pustiu? 18 Şi cui s-a jurat El că nu vor intra în odihna Lui? Nu lor, celor care nu-L ascultaseră? 19 Vedem că n-au putut intra din cauza necredinţei lor.