Femeia prinsă în preacurvie
1 Isus S-a dus la Muntele Măslinilor. 2 Dar, dis-de-dimineață, a venit din nou în Templu; și tot norodul a venit la El. El a șezut jos și-i învăța. 3 Atunci, cărturarii și fariseii I-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus-o în mijlocul norodului 4 și au zis lui Isus: „Învățătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârșea preacurvia. 5 Moise , în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici?” 6 Spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească și să-L poată învinui. Dar Isus S-a plecat în jos și scria cu degetul pe pământ. 7 Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus și le-a zis: „Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea.” 8 Apoi, S-a plecat iarăși și scria cu degetul pe pământ. 9 Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au simțit mustrați de cugetul lor și au ieșit afară, unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni până la cei din urmă. Și Isus a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc. 10 Atunci, S-a ridicat în sus; și, când n-a mai văzut pe nimeni decât pe femeie, Isus i-a zis: „Femeie, unde sunt pârâșii tăi? Nimeni nu te-a osândit?” 11 „Nimeni, Doamne”, I-a răspuns ea. Și Isus i-a zis: „Nici Eu nu te osândesc. Du-te și să nu mai păcătuiești.” )
Isus, Lumina lumii
12 Isus le-a vorbit din nou și a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții.” 13 La auzul acestor vorbe, fariseii I-au zis: „Tu mărturisești despre Tine Însuți: deci mărturia Ta nu este adevărată.” 14 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, totuși mărturia Mea este adevărată; căci Eu știu de unde am venit și unde Mă duc, dar voi nu știți nici de unde vin, nici unde Mă duc. 15 Voi judecați după înfățișare; Eu nu judec pe nimeni. 16 Și chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci Tatăl, care M-a trimis, este cu Mine. 17 În Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată: 18 deci despre Mine Însumi mărturisesc Eu, și despre Mine mărturisește și Tatăl, care M-a trimis.” 19 Ei I-au zis deci: „Unde este Tatăl Tău?” Isus a răspuns: „Voi nu Mă cunoașteți nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-ați cunoaște pe Mine, ați cunoaște și pe Tatăl Meu.” 20 Isus a spus aceste cuvinte, pe când învăța pe norod în Templu, în locul unde era vistieria ; și nimeni n-a pus mâna pe El, pentru că încă nu-I sosise ceasul. 21 Isus le-a mai spus: „Eu Mă duc și Mă veți căuta și veți muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni.” 22 Atunci, iudeii au zis: „Doar n-o avea de gând să Se omoare, de zice: ‘Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni’ !” 23 „Voi sunteți de jos” , le-a zis El, „Eu sunt de sus. Voi sunteți din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta. 24 De aceea v-am spus că veți muri în păcatele voastre, căci , dacă nu credeți că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre.” 25 „Cine ești Tu?”, I-au zis ei. Isus le-a răspuns: „Ceea ce de la început vă spun că sunt. 26 Am multe de zis despre voi și de osândit în voi, dar Cel ce M-a trimis este adevărat; și Eu , ce am auzit de la El, aceea spun lumii.” 27 Ei n-au înțeles că le vorbea despre Tatăl. 28 Isus deci le-a zis: „Când veți înălța pe Fiul omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt și că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci vorbesc după cum M-a învățat Tatăl Meu. 29 Cel ce M-a trimis este cu Mine; Tatăl nu M-a lăsat singur, pentru că totdeauna fac ce-I este plăcut.”
Adevărata slobozenie
30 Pe când vorbea Isus astfel, mulți au crezut în El. 31 Și a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneți în cuvântul Meu, sunteți în adevăr ucenicii Mei; 32 veți cunoaște adevărul , și adevărul vă va face slobozi.” 33 Ei I-au răspuns: „Noi suntem sămânța lui Avraam și n-am fost niciodată robii nimănui. Cum zici Tu: ‘Veți fi slobozi’ ?” 34 „Adevărat, adevărat vă spun” , le-a răspuns Isus, „că oricine trăiește în păcat este rob al păcatului. 35 Și robul nu rămâne pururea în casă; fiul însă rămâne pururea. 36 Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veți fi cu adevărat slobozi. 37 Știu că sunteți sămânța lui Avraam, dar căutați să Mă omorâți pentru că nu pătrunde în voi cuvântul Meu. 38 Eu spun ce am văzut la Tatăl Meu și voi faceți ce ați auzit de la tatăl vostru.” 39 „Tatăl nostru”, I-au răspuns ei, „este Avraam .” Isus le-a zis: „Dacă ați fi copii ai lui Avraam, ați face faptele lui Avraam. 40 Dar acum căutați să Mă omorâți pe Mine, un om, care v-am spus adevărul, pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Așa ceva Avraam n-a făcut. 41 Voi faceți faptele tatălui vostru.” Ei I-au zis: „Noi nu suntem copii născuți din curvie; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.” 42 Isus le-a zis: „Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-ați iubi și pe Mine, căci Eu am ieșit și vin de la Dumnezeu; n-am venit de la Mine Însumi, ci El M-a trimis. 43 Pentru ce nu înțelegeți vorbirea Mea? Pentru că nu puteți asculta Cuvântul Meu. 44 Voi aveți de tată pe diavolul și vreți să împliniți poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaș și nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbește din ale lui, căci este mincinos și tatăl minciunii. 45 Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeți. 46 Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat? Dacă spun adevărul, pentru ce nu Mă credeți? 47 Cine este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultați, pentru că nu sunteți din Dumnezeu.”
Isus este înainte de Avraam
48 Iudeii I-au răspuns: „Nu zicem noi bine că ești samaritean și că ai drac?” 49 „N-am drac” , le-a răspuns Isus; „ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiți. 50 Eu nu caut slava Mea; este Unul care o caută și care judecă. 51 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea.” 52 „Acum”, I-au zis iudeii, „vedem bine că ai drac; Avraam a murit, prorocii de asemenea au murit, și tu zici: ‘Dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va gusta moartea.’ 53 Doar n-ai fi Tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Și decât prorocii, care de asemenea au murit? Cine te crezi Tu că ești?” 54 Isus a răspuns: „Dacă Mă slăvesc Eu Însumi, slava Mea nu este nimic; Tatăl Meu Mă slăvește, El, despre care voi ziceți că este Dumnezeul vostru, 55 și totuși nu-L cunoașteți. Eu Îl cunosc bine și, dacă aș zice că nu-L cunosc, aș fi și Eu un mincinos ca voi. Dar Îl cunosc și păzesc Cuvântul Lui. 56 Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea; a văzut-o și s-a bucurat.” 57 „N-ai nici cincizeci de ani”, I-au zis iudeii, „și ai văzut pe Avraam?!” 58 Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, mai înainte ca să se nască Avraam, sunt Eu.” 59 La auzul acestor vorbe, au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns și a ieșit din Templu, trecând prin mijlocul lor. Și așa a plecat din Templu.
Iisus şi iertarea femeii adultere
1 Iisus s-a dus pe Muntele Măslinilor. 2 Dar în zori a venit din nou în Templu şi tot poporul venea la El, iar El, stând jos, îi învăţa. 3 Cărturarii şi fariseii au adus o femeie prinsă în adulter şi, punând-o în mijloc, 4 I-au zis: „Învăţătorule, femeia aceasta a fost prinsă pe când săvârşea adulter, 5 iar în Lege, Moise ne-a poruncit ca pe unele ca acestea să le ucidem cu pietre. Aşadar, Tu ce spui?” 6 Ziceau aşa ca să-L pună la încercare şi ca să aibă pentru ce să-L acuze. Dar Iisus, aplecându-se, scria cu degetul pe pământ. 7 Şi cum ei Îl tot întrebau, s-a ridicat şi le-a spus: „Acela dintre voi care e fără păcat, să dea primul cu piatra în ea.” 8 Şi, aplecându-se din nou, scria pe pământ. 9 Iar ei, când au auzit, au plecat unul câte unul, începând cu cei mai bătrâni. El a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc. 10 Iisus s-a ridicat şi i-a zis: „Femeie, unde s-au dus toţi? Nimeni nu te-a condamnat?” 11 Ea a spus: „Nimeni, Doamne.” Iisus i-a spus: „Nici eu nu te condamn. Mergi şi de acum înainte să nu mai păcătuieşti!”
Iisus, lumina lumii
12 Iisus a vorbit din nou: „Eu sunt lumina lumii: cel care Mă urmează nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” 13 Atunci fariseii I-au spus: „Tu dai mărturie despre Tine Însuţi, deci mărturia Ta nu este adevărată.” 14 Iisus le-a răspuns: „Chiar dacă dau mărturie despre Mine Însumi, mărturia Mea este adevărată, pentru că ştiu de unde am venit şi unde Mă duc. Însă voi nu ştiţi nici de unde vin, nici unde Mă duc. 15 Voi judecaţi aşa cum judecă oamenii. Eu nu judec pe nimeni. 16 Şi chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci Eu şi Tatăl care M-a trimis. 17 Şi în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată. 18 Eu sunt cel care dau mărturie despre Mine Însumi şi despre Mine dă mărturie Tatăl care M-a trimis.” 19 I-au spus atunci: „Unde este Tatăl Tău?” Iisus le-a răspuns: „Nu Mă cunoaşteţi nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine, L-aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu.” 20 Aceste cuvinte le-a spus lângă vistierie, pe când învăţa în Templu, dar nimeni nu a pus mâna pe El, fiindcă nu-I venise încă ceasul.
21 Apoi le-a mai spus: „Eu plec, iar voi Mă veţi căuta şi veţi muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.” 22 Deci iudeii ziceau: „Nu cumva îşi va lua viaţa, de spune: Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni?” 23 Şi El le spunea: „Voi sunteţi de aici de jos, Eu sunt de sus; voi sunteţi din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta. 24 V-am spus că veţi muri în păcatele voastre, pentru că dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre.” 25 Ei Îi spuneau: „Tu cine eşti?” Iisus le-a zis: „Sunt ceea ce v-am zis de la început. 26 Am multe de spus şi de judecat cu privire la voi. Dar Cel care M-a trimis este adevărat şi Eu spun lumii ceea ce am auzit de la El.” 27 Dar ei nu au înţeles că le vorbea despre Tatăl. 28 Iisus le-a spus deci: „Când Îl veţi înălţa pe Fiul Omului, atunci veţi şti că Eu sunt şi că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci, precum M-a învăţat Tatăl, aşa vorbesc. 29 Iar Cel care M-a trimis este cu Mine, nu M-a lăsat singur, pentru că Eu fac întotdeauna lucrurile care Îi sunt plăcute.” 30 Când a spus acestea, mulţi au crezut în El.
Despre adevăr
31 Aşadar Iisus le spunea iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, sunteţi cu adevărat ucenicii Mei 32 şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va elibera.” 33 Ei I-au răspuns: „Noi suntem urmaşii lui Avraam şi n-am fost niciodată robii nimănui. Cum spui Tu: Veţi fi liberi?” 34 Iisus le-a răspuns: „Adevărat, adevărat vă spun: oricine păcătuieşte este rob al păcatului. 35 Iar robul nu rămâne pentru totdeauna în casă. Fiul însă rămâne pentru totdeauna. 36 Aşadar, dacă Fiul vă eliberează, veţi fi cu adevărat liberi. 37 Ştiu că sunteţi urmaşii lui Avraam. Însă încercaţi să Mă omorâţi, deoarece cuvântul Meu nu-şi găseşte loc în voi. 38 Eu spun ceea ce am văzut la Tatăl Meu, iar voi faceţi ceea ce aţi auzit de la tatăl vostru.”
Iisus şi Avraam
39 Ei I-au răspuns: „Tatăl nostru este Avraam.” Iisus le-a spus: „Dacă sunteţi fiii lui Avraam, faceţi faptele lui Avraam! 40 Dar acum încercaţi să Mă ucideţi pe Mine, Cel care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu: Avraam nu a făcut aşa. 41 Voi faceţi faptele tatălui vostru.” Ei au zis: „Noi nu suntem născuţi din adulter. Avem un singur tată: pe Dumnezeu.” 42 Iisus le-a zis: „Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru, M-aţi iubi, fiindcă Eu de la Dumnezeu am ieşit şi am venit. Pentru că nu am venit de la Mine Însumi, ci El M-a trimis. 43 De ce nu înţelegeţi spusele Mele? Pentru că nu puteţi asculta cuvântul Meu. 44 Voi sunteţi din tatăl vostru, Diavolul, şi vreţi să împliniţi dorinţele tatălui vostru. De la început el a fost ucigaş de oameni şi nu a stat în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Când spune minciuna, din ale lui spune, fiindcă este mincinos şi tatăl minciunii. 45 Însă Eu spun adevărul, pe Mine nu Mă credeţi. 46 Care dintre voi Mă poate acuza de păcat? Dacă spun adevărul de ce nu Mă credeţi? 47 Cel care este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu. De aceea voi nu ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu.”
48 Iudeii au răspuns: „Nu spunem noi bine că eşti samaritean şi că eşti posedat de diavol?” 49 Iisus a răspuns: „Eu nu sunt posedat de diavol, ci Îl cinstesc pe Tatăl Meu, iar voi nu Mă cinstiţi pe Mine. 50 Însă Eu nu caut slava Mea. Are cine să o caute şi să judece. 51 Adevărat, adevărat vă spun: dacă va păzi cineva cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veci!” 52 Iudeii I-au zis: „Ştim acum că eşti posedat de diavol. Avraam a murit, şi profeţii la fel. Iar tu spui: Dacă va păzi cineva cuvântul Meu, nu va gusta moartea în veci. 53 Eşti oare Tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Şi profeţii au murit. Cine pretinzi că eşti?” 54 Iisus a răspuns: „Dacă Eu Mă slăvesc pe Mine Însumi, slava Mea nu înseamnă nimic. Tatăl Meu, despre care voi spuneţi că este Dumnezeul vostru, El este cel care Mă slăveşte. 55 Voi nu L-aţi cunoscut, însă Eu Îl cunosc. Şi dacă aş spune că nu Îl cunosc, aş fi mincinos, asemenea vouă. Dar Îl cunosc şi păzesc cuvântul Lui. 56 Avraam, părintele vostru, a tresăltat la gândul că va vedea ziua Mea: a văzut-o şi s-a bucurat.” 57 Atunci iudeii I-au spus: „Nu ai nici cincizeci de ani şi l-ai văzut pe Avraam?” 58 Iisus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun, înainte să fie Avraam, Eu sunt.” 59 Atunci ei au luat pietre ca să arunce în El, dar Iisus s-a ascuns şi a ieşit din Templu.