Despre fățărnicie, frica de oameni, hula împotriva Duhului Sfânt
1 În vremea aceea , când se strânseseră noroadele cu miile, așa că se călcau unii pe alții, Isus a început să spună ucenicilor Săi: „Mai întâi de toate, păziți-vă de aluatul fariseilor, care este fățărnicia. 2 Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nici ascuns care nu va fi cunoscut. 3 De aceea, orice ați spus la întuneric va fi auzit la lumină; și orice ați grăit la ureche, în odăițe, va fi vestit de pe acoperișul caselor. 4 Vă spun vouă, prietenii Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai pot face nimic. 5 Am să vă arăt de cine să vă temeți. Temeți-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeți. 6 Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuși niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. 7 Și chiar perii din cap, toți vă sunt numărați. Deci să nu vă temeți: voi sunteți mai de preț decât multe vrăbii. 8 Eu vă spun: pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu, 9 dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10 Și oricui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta, dar oricui va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta. 11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor și înaintea stăpânirilor, să nu vă îngrijorați cum veți răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veți vorbi, 12 căci Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiți.”
Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina
13 Unul din mulțime a zis lui Isus: „Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea noastră.” 14 „Omule ” , i-a răspuns Isus, „cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?” 15 Apoi le-a zis: „Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui.” 16 Și le-a spus pilda aceasta: „Țarina unui om bogat rodise mult. 17 Și el se gândea în sine și zicea: ‘Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele. 18 Iată, a zis el, ce voi face: îmi voi strica grânarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele și toate bunătățile mele 19 și voi zice sufletului meu: «Suflete , ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!»’ 20 Dar Dumnezeu i-a zis: ‘Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul, și lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?’ 21 Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.”
Îngrijorările
22 Isus a zis apoi ucenicilor săi: „De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați cu privire la viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. 23 Viața este mai mult decât hrana, și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea. 24 Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar, și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările! 25 Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? 26 Deci, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijorați de celelalte? 27 Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu țes, totuși vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei. 28 Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor? 29 Să nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nu vă frământați mintea. 30 Căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți trebuință de ele. 31 Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 32 Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăția. 33 Vindeți ce aveți și dați milostenie. Faceți-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoțul și unde nu roade molia. 34 Căci unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră.
Îndemn la veghere
35 Mijlocul să vă fie încins și făcliile , aprinse. 36 Și să fiți ca niște oameni care așteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni și va bate la ușă. 37 Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să șadă la masă și se va apropia să le slujească. 38 Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă-i va găsi veghind! 39 Să știți bine că, dacă ar ști stăpânul casei la ce ceas va veni hoțul, ar veghea și n-ar lăsa să-i spargă casa. 40 Și voi dar fiți gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.”
Ispravnicul credincios
41 „Doamne”, I-a zis Petru, „pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți?” 42 Și Domnul a zis: „Cine este ispravnicul credincios și înțelept, pe care-l va pune stăpânul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită? 43 Ferice de robul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 44 Adevărat vă spun că îl va pune peste toată avuția sa. 45 Dar , dacă robul acela zice în inima lui: ‘Stăpânul meu zăbovește să vină’, dacă va începe să bată pe slugi și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46 stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și în ceasul în care nu știe și-l va tăia în bucăți; și soarta lui va fi soarta celor necredincioși în lucrul încredințat lor. 47 Robul acela, care a știut voia stăpânului său și nu s-a pregătit deloc și n-a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri. 48 Dar cine n-a știut-o și a făcut lucruri vrednice de lovituri va fi bătut cu puține lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.
Foc pe pământ
49 Eu am venit să arunc un foc pe pământ. Și ce vreau decât să fie aprins chiar acum! 50 Am un botez cu care trebuie să fiu botezat, și cât de mult doresc să se îndeplinească! 51 Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Eu vă spun: Nu, ci mai degrabă dezbinare. 52 Căci , de acum înainte, din cinci, care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinați împotriva a doi și doi, împotriva a trei. 53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului și fiul, împotriva tatălui; mama, împotriva fiicei și fiica, împotriva mamei; soacra, împotriva nurorii și nora, împotriva soacrei.”
Semnele vremurilor
54 El a mai zis noroadelor: „Când vedeți un nor ridicându-se la apus, îndată ziceți: ‘Vine ploaia.’ Și așa se întâmplă. 55 Și când vedeți suflând vântul de la miazăzi, ziceți: ‘Are să fie zăduf.’ Și așa se întâmplă. 56 Fățarnicilor, fața pământului și a cerului știți s-o deosebiți, vremea aceasta cum de n-o deosebiți? 57 Și pentru ce nu judecați și voi singuri ce este drept? 58 Când te duci cu pârâșul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, și temnicerul să te arunce în temniță. 59 Îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti și cel mai de pe urmă bănuț.”
Mărturisirea curajoasă pentru Fiul Omului
1 În timp ce mulţimea se aduna cu miile, încât se călcau unii pe alţii, Iisus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Feriţi-vă de Aluatul fariseilor, care este prefăcătoria. 2 Nu există nimic acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut. 3 Aşadar, tot ce aţi spus în întuneric va ieşi la lumină şi ce aţi şoptit la ureche, în cămări, se va vesti de pe acoperişuri.
4 Vă spun vouă, prietenii Mei: nu vă temeţi de cei care ucid trupul şi după aceea nu mai au ce să facă. 5 Dar vă voi arăta de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Cel care, după ce a ucis, are şi puterea să arunce în gheenă. Da, vă spun, de El să vă temeţi! 6 Oare nu se vând cinci vrăbii pe doi bani? Dar nici una dintre ele nu este uitată de Dumnezeu. 7 Chiar şi firele de păr din capul vostru sunt numărate toate. Nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.
8 Vă spun: oricine va da mărturie pentru Mine în faţa oamenilor, şi Fiul Omului va da mărturie pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9 Oricine Mă va tăgădui în faţa oamenilor, şi el va fi tăgăduit înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10 Şi oricine va spune un cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va huli împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. 11 Când vă vor duce în faţa sinagogilor, a căpeteniilor şi a autorităţilor, nu vă îngrijoraţi cum sau ce veţi răspunde, ori ce veţi zice, 12 pentru că Duhul Sfânt vă va învăţa în acel ceas ce trebuie să spuneţi.”
Parabola bogatului necugetat
13 Atunci, cineva din mulţime I-a zis: „Învăţătorule, spune-I fratelui meu să împartă moştenirea cu mine.” 14 Dar El I-a răspuns: „Omule, cine M-a pus judecător sau împărţitor peste voi?” 15 Şi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice lăcomie fiindcă, oricât de bogat ar fi cineva, viaţa lui nu stă în avuţiile sale.” 16 Şi le-a spus o parabolă: „Un om bogat avea un ogor care a dat o recoltă îmbelşugată. 17 Şi se gândea: Ce voi face, fiindcă nu am unde să-mi aduc roadele? 18 Dar şi-a spus: Voi face astfel, îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari, unde voi aduna tot grâul şi toate bunurile mele 19 şi-i voi zice sufletului meu, suflete, ai multe bunuri adunate pentru mulţi ani… odihneşte-te, mănâncă, bea şi veseleşte-te! 20 Însă Dumnezeu i-a spus: Nebunule, chiar în noaptea aceasta, îţi va fi luat sufletul. Ale cui vor fi cele pe care le-ai pregătit? 21 Aşa se întâmplă cu cel care strânge comori, dar nu se îmbogăţeşte înaintea lui Dumnezeu.”
Încrederea în Dumnezeu
22 Iar ucenicilor Săi le-a zis: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi pentru viaţa voastră – nici pentru ce veţi mânca şi nici cu ce vă veţi îmbrăca trupul. 23 Pentru că viaţa înseamnă mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. 24 Luaţi aminte la corbi, pentru că nu seamănă şi nici nu seceră, nu au cămară ori hambar, dar Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât preţuiţi voi mai mult decât păsările! 25 Care dintre voi, făcându-şi griji, poate să adauge un ceas la viaţa lui? 26 Aşadar, dacă nici un lucru atât de mic nu puteţi, de ce vă faceţi griji pentru altele? 27 Luaţi aminte la crini cum cresc. Ei nu trudesc, nici nu ţes. Dar vă spun: nici Solomon, în toată măreţia lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei. 28 Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba, care astăzi este pe câmp şi mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult pe voi, puţin credincioşilor! 29 Şi să nu căutaţi nici voi ce să mâncaţi şi ce să beţi şi nici să nu vă frământaţi, 30 fiindcă toate neamurile lumii caută toate acestea, dar Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele. 31 Căutaţi mai degrabă Împărăţia Lui şi acestea vi se vor da pe deasupra. 32 Nu te teme, turmă mică, fiindcă I-a plăcut Tatălui să vă dea Împărăţia. 33 Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie! Faceţi-vă pungi care nu se învechesc şi comoară nepieritoare în ceruri, de care hoţul nu se apropie şi pe care nici molia nu o strică. 34 Căci unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
Îndemn la veghere
35 Să aveţi mijlocul încins şi făcliile aprinse, 36 iar voi, fiţi asemenea unor oameni care îşi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă ca să-i deschidă îndată ce vine şi bate la uşă. 37 Fericiţi slujitorii aceia pe care, când va veni stăpânul, îi va găsi veghind. Adevăr vă spun că se va încinge cu brâul, îi va pune la masă şi va începe să-i slujească. 38 Şi fie că va veni la straja a doua, fie că va veni la a treia şi îi va găsi astfel, fericiţi vor fi aceia. 39 Să ştiţi aceasta: dacă ar şti stăpânul casei clipa în care vine hoţul, nu ar lăsa să-i spargă casa. 40 Dar voi să fiţi gata, pentru că Fiul Omului vine când nu vă aşteptaţi.”
41 Atunci Petru a zis: „Doamne, spui această parabolă pentru noi sau pentru toţi?” 42 Iar Domnul i-a spus: „Cine este administratorul chibzuit pe care îl va pune stăpânul peste slujitorii lui să le dea hrana la vreme potrivită? 43 Fericit slujitorul acela pe care stăpânul, când va veni, îl va găsi făcând aşa. 44 Adevăr vă spun: îl va pune peste toate avuţiile sale. 45 Însă dacă acel slujitor va spune în inima lui: Stăpânul meu întârzie să vină… şi va începe să-i bată pe slujitori şi pe slujitoare, să mănânce, să bea şi să se îmbete, 46 atunci stăpânul acelui slujitor va veni în ziua în care nu se aşteaptă şi la ceasul pe care nu-l ştie, îl va tăia în două şi îi va face parte de soarta celor necredincioşi. 47 Acel slujitor care cunoştea voinţa stăpânului său, dar nu a împlinit-o sau nu a făcut nimic după voinţa stăpânului, va fi bătut aspru. 48 Iar cel care nu ştia, dar a făcut ceva vrednic de lovituri, va fi bătut mai puţin. Cui i s-a dat mult, mult i se va cere şi cui i s-a încredinţat mult, şi mai mult i se va cere.
Iisus, pricină a dezbinării
49 Foc am venit să arunc pe pământ şi cât aş vrea să fie aprins chiar acum! 50 Cu un botez trebuie să fiu botezat şi cât de neliniştit sunt până se va împlini! 51 Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare! 52 Fiindcă de acum înainte, vor fi cinci dezbinaţi într-o casă: trei împotriva a doi şi doi împotriva a trei.
53 Vor fi dezbinaţi tatăl împotriva fiului
şi fiul împotriva tatălui,
mama împotriva fiicei
şi fiica împotriva mamei,
soacra împotriva nurorii sale
şi nora împotriva soacrei sale.”
54 Apoi a spus mulţimilor: „Când vedeţi că se ridică un nor de la apus, spuneţi că vine ploaia şi aşa este. 55 Iar când bate vântul dinspre miazăzi, spuneţi că va fi arşiţă şi este. 56 Făţarnicilor, chipul pământului şi al cerului ştiţi să-l cercetaţi, dar vremea aceasta cum de nu ştiţi să o cercetaţi?
Despre iertare
57 Aşadar, de ce nu judecaţi voi înşivă ce e drept? 58 Astfel, când mergi cu duşmanul tău înaintea judecătorului, străduieşte-te să te împaci cu el pe drum ca nu cumva să te târască în faţa judecătorului, iar judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, iar acesta să te arunce în temniţă. 59 Îţi spun: nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti şi ultimul bănuţ.”