Căderea lui Dagon înaintea chivotului
1 Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu și l-au dus din Eben-Ezer la Asdod. 2 După ce au pus mâna pe chivotul lui Dumnezeu, filistenii l-au dus în casa lui Dagon (Zeul pește) și l-au așezat lângă Dagon. 3 A doua zi, asdodenii, care se sculaseră dis-de-dimineață, au găsit pe Dagon întins cu fața la pământ înaintea chivotului Domnului. Au luat pe Dagon și l-au pus înapoi la locul lui. 4 Și a doua zi, sculându-se dis-de-dimineață, au găsit pe Dagon întins cu fața la pământ înaintea chivotului Domnului; capul lui Dagon și cele două mâini ale lui erau tăiate pe prag și nu-i rămăsese decât trunchiul. 5 De aceea, până în ziua de azi, preoții lui Dagon și toți cei ce intră în casa lui Dagon, la Asdod, nu calcă pe prag.
Pedeapsa filistenilor
6 Mâna Domnului a apăsat asupra celor din Asdod și i-a pustiit ; i-a lovit cu bube la șezut, atât în Asdod, cât și în ținutul lui. 7 Când au văzut că așa stau lucrurile, oamenii din Asdod au zis: „Chivotul Dumnezeului lui Israel să nu rămână la noi, căci mâna Lui apasă asupra noastră și asupra lui Dagon, dumnezeul nostru.” 8 Și au trimis și au adunat la ei pe toți domnitorii filistenilor și au zis: „Ce să facem cu chivotul Dumnezeului lui Israel?” Domnitorii au răspuns: „Să se ducă la Gat chivotul Dumnezeului lui Israel.” Și au adus acolo chivotul Dumnezeului lui Israel. 9 Dar, după ce a fost dus acolo, mâna Domnului a apăsat asupra cetății și a fost o mare groază; a lovit pe oamenii cetății de la mic până la mare și au avut o spuzeală de bube la șezut. 10 Atunci au trimis chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Când a intrat chivotul lui Dumnezeu în Ecron, ecroniții au strigat: „Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israel ca să ne omoare, pe noi și poporul nostru.” 11 Și au trimis și au strâns pe toți domnitorii filistenilor și au zis: „Trimiteți înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel; să se întoarcă la locul lui, ca să nu ne omoare, pe noi și poporul nostru.” Căci în toată cetatea era o groază de moarte, și mâna lui Dumnezeu apăsa cu putere. 12 Oamenii care nu mureau erau loviți cu bube la șezut, și țipetele cetății se înălțau până la cer.
Chivotul, în țara filistenilor
1 Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu și l‑au dus din Eben‑Ezer la Așdod. 2 Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu, l‑au dus în templul lui Dagon și l‑au așezat lângă Dagon. 3 Oamenii din Așdod s‑au trezit a doua zi dis-de-dimineață și, iată, Dagon era căzut cu fața la pământ înaintea chivotului DOMNULUI. L‑au luat pe Dagon și l‑au pus înapoi la locul lui. 4 În dimineața zilei următoare s‑au trezit devreme și, iată, Dagon era căzut cu fața la pământ înaintea chivotului DOMNULUI; capul și mâinile lui Dagon zăceau tăiate pe prag și nu rămăsese din el decât trunchiul. 5 (De aceea, până în ziua de azi, preoții lui Dagon și toți cei ce intră în templul lui Dagon nu pășesc pe pragul lui Dagon din Așdod.)
6 Mâna DOMNULUI a apăsat asupra celor din Așdod și i‑a pustiit : atât în Așdod, cât și în ținuturile lui, i‑a lovit cu bube la șezut. 7 Când au văzut oamenii din Așdod că așa stau lucrurile, au zis: „Să nu mai rămână la noi chivotul Dumnezeului lui Israel, căci mâna Lui apasă asupra noastră și asupra lui Dagon, dumnezeul nostru!” 8 Au trimis vorbă, i‑au adunat la ei pe toți domnitorii filistenilor și au zis: „Ce să facem cu chivotul Dumnezeului lui Israel?” Aceștia au răspuns: „Să fie dus la Gat chivotul Dumnezeului lui Israel!” Și au dus acolo chivotul Dumnezeului lui Israel.
9 După ce a fost dus acolo, mâna DOMNULUI a apăsat asupra cetății cu o groază foarte mare; i‑a lovit pe oamenii cetății de la mic la mare, și le‑au apărut bube la șezut. 10 Atunci au trimis chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Dar când a ajuns chivotul lui Dumnezeu la Ecron, locuitorii cetății au strigat: „Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israel ca să ne omoare, pe noi și pe poporul nostru!” 11 Au trimis vorbă și i‑au strâns pe toți domnitorii filistenilor și au zis: „Trimiteți înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel; să se întoarcă la locul lui, ca să nu ne omoare, pe noi și pe poporul nostru!” În toată cetatea era o groază de moarte, și mâna lui Dumnezeu apăsa acolo cu multă putere. 12 Oamenii care nu muriseră erau loviți cu bube la șezut, iar strigătul cetății se înălța până la cer.