Saul la Samuel
1 Era un om din Beniamin, numit Chis , fiul lui Abiel, fiul lui Țeror, fiul lui Becorat, fiul lui Afiah, fiul unui beniamit, un om tare și voinic. 2 El avea un fiu cu numele Saul, tânăr și frumos, mai frumos decât oricare din copiii lui Israel. Și-i întrecea pe toți în înălțime de la umăr în sus. 3 Măgărițele lui Chis, tatăl lui Saul, s-au rătăcit, și Chis a zis fiului său Saul: „Ia cu tine o slugă, scoală-te și du-te de caută măgărițele.” 4 Saul a trecut prin muntele lui Efraim și a străbătut țara Șalișa fără să le găsească; au trecut prin țara Șaalim, și nu erau acolo; au străbătut țara lui Beniamin, și nu le-au găsit. 5 Ajunseseră în țara Țuf, când Saul a zis slugii care îl însoțea: „Haide să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu, lăsând măgărițele, să fie îngrijorat de noi.” 6 Sluga i-a zis: „Iată că în cetatea aceasta este un om al lui Dumnezeu, un om cu vază; tot ce spune el nu se poate să nu se întâmple. Haidem la el dar; poate că ne va arăta drumul pe care trebuie să apucăm.” 7 Saul a zis slugii sale: „Dar dacă mergem acolo, ce să aducem omului lui Dumnezeu? Căci nu mai avem merinde în saci și n-avem niciun dar de adus omului lui Dumnezeu. Ce avem?” 8 Sluga a luat din nou cuvântul și a zis lui Saul: „Uite, eu am la mine un sfert de siclu de argint; îl voi da omului lui Dumnezeu și ne va arăta drumul.” 9 Odinioară, în Israel, când se ducea cineva să întrebe pe Dumnezeu, zicea: „Haidem să mergem la văzător!” Căci acela care se numește azi proroc se numea odinioară văzător . 10 Saul a zis slugii: „Ai dreptate; haidem să mergem!” Și s-au dus în cetatea unde era omul lui Dumnezeu. 11 Pe când se suiau ei spre cetate, au întâlnit niște fete care ieșiseră să scoată apă și le-au zis: „Aici este văzătorul?” 12 Ele le-au răspuns: „Da, iată-l înaintea ta; dar du-te repede, astăzi a venit în cetate, pentru că poporul aduce jertfă pe înălțime. 13 Când veți intra în cetate, îl veți găsi înainte ca să se suie la locul înalt să mănânce, căci poporul nu mănâncă până nu vine el, fiindcă el trebuie să binecuvânteze jertfa; după aceea, mănâncă și cei poftiți. Suiți-vă dar, căci acum îl veți găsi.” 14 Și s-au suit în cetate. Tocmai când intrau pe poarta cetății, au fost întâlniți de Samuel, care ieșea să se suie pe înălțime. 15 Dar, cu o zi mai înainte de venirea lui Saul, Domnul înștiințase pe Samuel și-i zisese: 16 „Mâine, la ceasul acesta, îți voi trimite un om din țara lui Beniamin și să-l ungi drept căpetenie a poporului Meu Israel. El va scăpa poporul Meu din mâna filistenilor, căci am căutat cu îndurare spre poporul Meu, pentru că strigătul lui a ajuns până la Mine.” 17 Când a zărit Samuel pe Saul, Domnul i-a zis: „Iată omul despre care ți-am vorbit; el va domni peste poporul Meu.” 18 Saul s-a apropiat de Samuel la mijlocul porții și a zis: „Arată-mi, te rog, unde este casa văzătorului.” 19 Samuel a răspuns lui Saul: „Eu sunt văzătorul. Suie-te înaintea mea pe înălțime, și veți mânca astăzi cu mine. Mâine te voi lăsa să pleci și-ți voi spune tot ce se petrece în inima ta. 20 Nu te neliniști de măgărițele pe care le-ai pierdut acum trei zile, căci s-au găsit. Și pentru cine este păstrat tot ce este mai de preț în Israel? Oare nu pentru tine și pentru toată casa tatălui tău?” 21 Saul a răspuns: „Oare nu sunt eu beniamit , din una din cele mai mici seminții ale lui Israel? Și familia mea nu este cea mai mică dintre toate familiile din seminția lui Beniamin? Pentru ce dar îmi vorbești astfel?” 22 Samuel a luat pe Saul și pe sluga lui, i-a vârât în odaia de mâncare, le-a dat locul cel dintâi între cei poftiți, care erau aproape treizeci de inși. 23 Samuel a zis bucătarului: „Adu porția pe care ți-am dat-o când ți-am zis: ‘Pune-o deoparte.’” 24 Bucătarul a dat spata și ce era pe ea și a pus-o înaintea lui Saul. Și Samuel a zis: „Iată ce a fost păstrat, pune-o înainte și mănâncă, fiindcă pentru tine s-a păstrat când am poftit poporul.” Astfel, Saul a mâncat cu Samuel în ziua aceea. 25 S-au coborât apoi de pe înălțime în cetate, și Samuel a stat de vorbă cu Saul pe acoperișul casei. 26 Apoi s-au sculat dis-de-dimineață, și, în revărsatul zorilor, Samuel a chemat pe Saul de pe acoperiș și a zis: „Scoală-te, și te voi însoți.” Saul s-a sculat și au ieșit amândoi, el și Samuel. 27 Când s-au coborât la marginea cetății, Samuel a zis lui Saul: „Spune slugii tale să treacă înaintea noastră.” Și sluga a trecut înainte. „Oprește-te acum”, a zis iarăși Samuel, „și-ți voi face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu.”
Profetul Samuel îl unge rege pe Saul
1 Era un om din Beniamin, numit Chiș , fiul lui Abiel, fiul lui Țeror, fiul lui Behorat, fiul lui Afiah, fiul unui beniamit, om cu stare. 2 El avea un fiu numit Saul, tânăr și chipeș. Nu era israelit mai chipeș decât el – era mai înalt cu un cap decât toți ceilalți din popor . 3 Fiindcă măgărițele lui Chiș, tatăl lui Saul, se rătăciseră, Chiș i‑a zis fiului său, Saul: „Ia cu tine unul dintre slujitori și mergi degrabă în căutarea măgărițelor!” 4 Saul a străbătut muntele lui Efraim, a străbătut ținutul Șalișa , dar nu le‑a găsit; a străbătut ținutul Șaalim, dar nu erau acolo ; a străbătut ținutul lui Beniamin, dar nu le‑a găsit.
5 Când au ajuns în ținutul Țuf, Saul i‑a zis slujitorului care era cu el: „Hai să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu, luându‑și gândul de la măgărițe, să se îngrijoreze din pricina noastră!” 6 Slujitorul i‑a zis: „Iată, în cetatea aceasta este un om al lui Dumnezeu, un om cu vază; tot ce spune el se întâmplă întocmai. Așadar, să mergem acolo; poate că ne va spune drumul pe care trebuie să apucăm.” 7 Saul i‑a zis slujitorului său: „Dar, dacă mergem, ce să‑i ducem omului aceluia ? Căci merindele din desagă s‑au terminat și n‑avem niciun dar pe care să i‑l ducem omului lui Dumnezeu. Ce mai avem la noi?” 8 Slujitorul i‑a răspuns din nou lui Saul: „Iată, am la mine un sfert de siclu de argint; i‑l voi da omului lui Dumnezeu, și el ne va arăta drumul.” 9 (Odinioară, în Israel, când cineva se ducea să‑L întrebe pe Dumnezeu, zicea: „Haidem să mergem la văzător!” Profetul de astăzi se numea odinioară văzător .) 10 Saul i‑a zis slujitorului său: „Bine zici; haidem să mergem!” Și s‑au dus în cetatea unde era omul lui Dumnezeu.
11 Pe când se suiau ei spre cetate, s-au întâlnit cu niște fete care ieșiseră să scoată apă și le‑au întrebat: „Aici este văzătorul?” 12 Ele au răspuns: „Da, iată‑l înaintea ta! Dar du-te repede; astăzi a venit în cetate fiindcă poporul aduce jertfă pe înălțime. 13 Când veți intra în cetate, îl veți găsi înainte să se suie pe înălțime să mănânce. Poporul nu mănâncă până nu vine el, căci el trebuie să binecuvânteze jertfa. După aceea mănâncă și cei poftiți. Deci suiți‑vă, căci astăzi îl veți găsi!”
14 Și s‑au suit în cetate. Tocmai când intrau ei în cetate, iată, le‑a ieșit în întâmpinare Samuel, care urca spre înălțime. 15 Cu o zi înainte de venirea lui Saul, DOMNUL îl înștiințase pe Samuel: 16 „Mâine, la ceasul acesta, îți voi trimite un om din ținutul lui Beniamin. Să‑l ungi căpetenie peste poporul Meu, Israel! El va izbăvi poporul Meu din mâna filistenilor, căci am privit spre poporul Meu când strigătul lui a ajuns până la Mine.” 17 Când Samuel l‑a văzut pe Saul, DOMNUL i‑a zis: „Iată omul despre care ți‑am spus; el va domni peste poporul Meu!”
18 Saul s‑a apropiat de Samuel la poarta cetății și a zis: „Spune‑mi, te rog, unde este casa văzătorului!” 19 Samuel i‑a răspuns lui Saul: „Eu sunt văzătorul. Urcă înaintea mea pe înălțime! Astăzi veți mânca împreună cu mine, iar dimineață te voi lăsa să pleci și‑ți voi spune tot ce este în inima ta. 20 Cât despre măgărițele pierdute acum trei zile, nu te neliniști din pricina lor, căci s‑au găsit! Și, apoi, cui îi este hărăzit tot ce este dorit în Israel ? Oare nu ție și casei tatălui tău?” 21 Saul a răspuns: „Oare nu sunt eu beniamit , din cea mai mică seminție a lui Israel? Iar neamul meu nu este cel mai neînsemnat dintre toate neamurile din seminția lui Beniamin? De ce îmi vorbești astfel?”
22 Samuel i‑a luat pe Saul și pe slujitorul lui, i‑a dus în încăpere și le‑a dat locul de cinste între cei poftiți, care erau aproape treizeci la număr. 23 Samuel i‑a zis bucătarului: „Adu porția pe care ți‑am dat‑o când ți‑am zis: «Pe aceasta pune‑o deoparte!»” 24 Bucătarul a luat spata și ce era pe ea și a pus‑o înaintea lui Saul. Și Samuel a zis: „Iată, ce a fost păstrat este pus înaintea ta. Mănâncă, fiindcă pentru clipa de față ți-a fost păstrată, ca să mănânci alături de cei poftiți !” Astfel, Saul a mâncat cu Samuel în ziua aceea. 25 S‑au coborât apoi de pe înălțime în cetate, și Samuel a stat de vorbă cu Saul pe acoperișul casei .
26 S‑au trezit dis‑de‑dimineață și, în revărsatul zorilor, Samuel l‑a chemat pe Saul, care era pe acoperiș, și a zis: „Scoală‑te, căci trebuie să pleci!” Saul s‑a ridicat și au ieșit afară amândoi, el și Samuel. 27 Când s‑au coborât la marginea cetății, Samuel i‑a zis lui Saul: „Spune‑i slujitorului tău să o ia înainte!” Și slujitorul a luat-o înainte. „Iar tu oprește‑te acum, și‑ți voi face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu!”