1 Vai de cei ce trăiesc fără grijă în Sion și la adăpost pe muntele Samariei, vai de mai-marii aceștia ai celui dintâi dintre neamuri, la care aleargă casa lui Israel!… 2 Treceți la Calne și vedeți, duceți-vă de acolo până la Hamatul cel mare și coborâți-vă în Gat , la filisteni. Sunt oare cetățile acestea mai înfloritoare decât cele două împărății ale voastre și este ținutul lor mai întins decât al vostru?… 3 Credeți că ziua nenorocirii este departe și faceți să se apropie domnia silniciei . 4 Ei se culcă pe paturi de fildeș și stau întinși alene pe așternuturile lor; mănâncă miei din turmă și viței puși la îngrășat. 5 Aiurează în sunetul alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează de prăpădul lui Iosif! 7 De aceea vor merge în robie în fruntea prinșilor de război și vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătați. 8 Domnul Dumnezeu a jurat pe Sine Însuși și Domnul Dumnezeul oștirilor a zis: „Mi-e scârbă de mândria lui Iacov și-i urăsc palatele, de aceea voi da în mâna vrăjmașului cetatea cu tot ce este în ea.” 9 Și, dacă vor mai rămâne zece oameni într-o casă, vor muri. 10 Când unchiul său va lua pe cel mort să-l ardă, ridicându-i oasele din casă, și va întreba pe cel din fundul casei: „Mai este cineva cu tine?”, acela va răspunde: „Nimeni…” Iar celălalt va zice: „Tăcere ! Căci nu trebuie să pomenim acum Numele Domnului!” 11 Căci iată că Domnul poruncește să se dărâme casa cea mare și să se facă bucăți casa cea mică. 12 Pot caii să alerge pe o stâncă? Sau poate cineva să are marea cu boii, de ați prefăcut judecata în otravă și roada dreptății în pelin? 13 Vă bucurați de lucruri de nimic și ziceți: „Oare nu prin tăria noastră am câștigat noi putere?” 14 „De aceea, iată, voi ridica împotriva voastră, casa lui Israel”, zice Domnul Dumnezeul oștirilor, „un neam care vă va asupri de la intrarea Hamatului până la pârâul pustiei.”
Vaiuri împotriva mai-marilor lui Israel
1 Vai de cei ce trăiesc fără griji în Sion,
care se simt la adăpost pe muntele Samariei,
vai de oamenii renumiți ai celui dintâi dintre neamuri,
la care aleargă cei din casa lui Israel!
2 Duceți-vă la Calne și priviți,
de acolo mergeți la Hamatul cel mare ,
apoi coborâți în Gatul filistenilor!
Sunteți voi mai buni decât aceste regate?
Sau este mai întins hotarul lor decât al vostru?
3 Voi, care credeți că ziua cea rea este departe
și instaurați domnia violenței!
4 Se culcă pe paturi de fildeș,
stau tolăniți pe divanele lor,
mâncând miei din turmă
și viței puși la îngrășat,
5 lălăind nimicuri în sunetul harfei
și crezându-se iscusiți ca David la instrumente;
6 beau vin din pocale mari,
se ung cu cele mai scumpe uleiuri
și nu le pasă de prăbușirea lui Iosif.
7 De aceea vor merge degrabă în fruntea exilaților
și se va termina cu praznicele acestor tolăniți.
8 Domnul DUMNEZEU jură pe Sine Însuși – da, așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul Oștirilor:
„Mi‑e scârbă de mândria lui Iacov
și‑i urăsc palatele!
Voi da în mâna vrăjmașului
cetatea cu tot ce este în ea.”
9 Și dacă vor mai rămâne zece oameni într‑o casă, vor muri. 10 Când ruda unui mort, luându-l să-l ardă , îi va scoate trupul afară din casă, îl va întreba pe cel din fundul casei: „Mai este cineva cu tine?” Acela va răspunde: „Nimeni.” Iar acesta va zice: „Sst! Nu trebuie să pomenim acum Numele DOMNULUI!”
11 Căci, iată, DOMNUL poruncește
să se facă bucăți casa cea mare
și moloz casa cea mică.
12 Pot caii să alerge pe stâncă
sau se poate ara marea cu boii?
Totuși, voi ați prefăcut dreptul în otravă
și rodul dreptății în pelin,
13 voi, care vă bucurați de Lo‑Debar
și ziceți: „Oare nu prin tăria noastră
ne‑am recăpătat cetatea Carnaim?”
14 „Dar iată ce vă voi face, casă a lui Israel”,
zice DOMNUL, Dumnezeul Oștirilor:
„voi ridica împotriva voastră un neam care vă va asupri
de la Lebo‑Hamat până la valea Arava .”