Haman capătă omorârea iudeilor
1 După aceste lucruri, împăratul Ahașveroș a ridicat la putere pe Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul . L-a ridicat în cinste și a pus scaunul lui mai presus de scaunele tuturor căpeteniilor care erau lângă el. 2 Toți slujitorii împăratului care stăteau la poarta împăratului plecau genunchiul și se închinau înaintea lui Haman, căci așa era porunca împăratului cu privire la el. Dar Mardoheu nu-și pleca genunchiul și nu se închina. 3 Și slujitorii împăratului care stăteau la poarta împăratului au zis lui Mardoheu: „Pentru ce calci porunca împăratului?” 4 Fiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, și el nu-i asculta, l-au spus lui Haman, ca să vadă dacă Mardoheu are să se țină de hotărârea lui, căci el spusese că este iudeu. 5 Și Haman a văzut că Mardoheu nu-și pleca genunchiul și nu se închina înaintea lui. S-a umplut de mânie, 6 dar a crezut că e prea puțin pentru el să pună mâna numai pe Mardoheu, căci i se spusese din ce popor era Mardoheu, și a voit să nimicească pe poporul lui Mardoheu, pe toți iudeii care se aflau în toată împărăția lui Ahașveroș. 7 În luna întâi, adică luna Nisan, în al doisprezecelea an al împăratului Ahașveroș, au aruncat Pur , adică sorțul, înaintea lui Haman, pentru fiecare zi și pentru fiecare lună, până în luna a douăsprezecea, adică luna Adar. 8 Atunci, Haman a zis împăratului Ahașveroș: „În toate ținuturile împărăției tale este risipit un popor deosebit între popoare, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor și nu ține legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să-l lase liniștit. 9 Dacă împăratul găsește cu cale, să se scrie o poruncă pentru ca ei să fie nimiciți, și eu voi cântări zece mii de talanți de argint în mâinile slujbașilor, ca să-i ducă în vistieria împăratului.” 10 Împăratul și-a scos inelul din deget și l-a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmașul iudeilor. 11 Și împăratul a zis lui Haman: „Îți dăruiesc și argintul, și pe poporul acesta; fă cu el ce vei voi.” 12 Logofeții împăratului au fost chemați în a treisprezecea zi a lunii întâi și au scris în totul cum a poruncit Haman mai-marilor oștirii, dregătorilor fiecărui ținut și căpeteniilor fiecărui popor, fiecărui ținut după scrierea lui și fiecărui popor după limba lui. Au scris în numele împăratului Ahașveroș și au pecetluit scrisorile cu inelul împăratului. 13 Scrisorile au fost trimise prin alergători în toate ținuturile împăratului ca să nimicească, să omoare și să piardă pe toți iudeii, tineri și bătrâni, prunci și femei, și anume într-o singură zi , în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar, și să li se prade averile. 14 Aceste scrisori cuprindeau porunca împăratului, care trebuia vestită în fiecare ținut, și îndemnau pe toate popoarele să fie gata pentru ziua aceea. 15 Alergătorii au plecat în grabă mare, după porunca împăratului. Porunca a fost vestită și în capitala Susa. Și, pe când împăratul și Haman stăteau și beau, cetatea Susa era îngrozită.
Haman plănuiește distrugerea iudeilor
1 După aceste lucruri, împăratul Ahașveroș l‑a ridicat la putere pe Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul. L‑a înălțat și a pus scaunul lui mai presus de scaunele celorlalți dregători ai lui. 2 Toți slujitorii împăratului care stăteau la poarta împăratului îngenuncheau și se plecau înaintea lui Haman, căci așa poruncise împăratul cu privire la el, dar Mardoheu nu îngenunchea și nu se pleca. 3 Slujitorii împăratului care erau la poarta împăratului i‑au zis lui Mardoheu: „De ce încalci porunca împăratului?” 4 Fiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, dar el nu‑i asculta, i‑au spus lui Haman, ca să vadă dacă Mardoheu are să se țină de hotărârea lui – căci el le spusese că este iudeu. 5 Și Haman a văzut că Mardoheu nu îngenunchea și nu se pleca înaintea lui. Haman s‑a umplut de mânie, 6 dar a considerat că e prea puțin pentru el să pună mâna numai pe Mardoheu; fiindcă i se spusese din ce popor este Mardoheu, Haman a căutat să nimicească în întregime poporul lui Mardoheu, pe toți iudeii care se aflau în toată împărăția lui Ahașveroș.
7 În luna întâi, adică în luna Nisan, în al doisprezecelea an al împăratului Ahașveroș, au aruncat pur (adică sorțul) înaintea lui Haman pentru a afla ziua și luna , iar sorțul a indicat luna a douăsprezecea, adică luna Adar . 8 Atunci, Haman i‑a zis împăratului Ahașveroș: „Între popoarele din provinciile împărăției tale este risipit un popor aparte, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor și care nu ține legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să‑l lase liniștit. 9 Dacă împăratul găsește cu cale, să se scrie o poruncă în vederea nimicirii lui, și eu voi cântări zece mii de talanți de argint în mâinile slujbașilor, ca să‑i ducă în vistieria împăratului!” 10 Împăratul și‑a scos de pe deget inelul cu pecete și i l‑a dat lui Haman, agaghitul, fiul lui Hamedata, vrăjmașul iudeilor. 11 Și împăratul i‑a zis lui Haman: „Îți dăruiesc și argintul, și pe poporul acesta; fă cu el cum vei găsi cu cale!”
12 Scribii împăratului au fost chemați în a treisprezecea zi a lunii întâi și edictul poruncit de Haman a fost trimis în scris satrapilor împăratului, guvernatorilor fiecărei provincii și dregătorilor fiecărui popor – fiecărei provincii după scrierea ei și fiecărui popor în limba lui. S‑a scris în numele împăratului Ahașveroș și scrisorile au fost pecetluite cu inelul împăratului. 13 Scrisorile trimise prin curieri în toate provinciile împăratului porunceau nimicirea, uciderea și distrugerea tuturor iudeilor, de la tânăr la bătrân, copii și femei, într‑o singură zi , în a treisprezecea zi din a douăsprezecea lună, adică luna Adar, precum și jefuirea averilor. 14 Câte o copie a edictului a fost trimisă ca lege în fiecare provincie, anunțând toate popoarele să fie gata pentru ziua aceea. 15 Curierii au plecat în grabă mare, după porunca împăratului. Legea a fost dată și în cetatea Susa. Și, în timp ce împăratul și Haman s‑au așezat să bea, cetatea Susa era în mare fierbere.