Moise se roagă pentru poporul amărât
1 Domnul a zis lui Moise: „Du-te și pornește de aici cu poporul pe care l-ai scos din țara Egiptului; suie-te în țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, zicând: ‘Seminței tale o voi da!’ 2 Voi trimite înaintea ta un înger și voi izgoni pe canaaniți, amoriți, hetiți, fereziți, heviți și iebusiți. 3 Suie-te în țara aceasta unde curge lapte și miere. Dar Eu nu Mă voi sui în mijlocul tău, ca să nu te prăpădesc pe drum, căci ești un popor încăpățânat.” 4 Când a auzit poporul aceste triste cuvinte, toți s-au întristat și nimeni nu și-a pus podoabele pe el. 5 Și Domnul a zis lui Moise: „Spune copiilor lui Israel: ‘Voi sunteți un popor încăpățânat; numai o clipă dacă M-aș sui în mijlocul tău, te-aș prăpădi. Aruncă-ți acum podoabele de pe tine, și voi vedea ce-ți voi face.’” 6 Copiii lui Israel și-au scos de pe ei podoabele și au plecat de la muntele Horeb.
Moise mergând la cort
7 Moise a luat cortul lui și l-a întins afară din tabără, la o depărtare oarecare; l-a numit cortul întâlnirii. Și toți cei ce întrebau pe Domnul se duceau la cortul întâlnirii, care era afară din tabără. 8 Când se ducea Moise la cort, tot poporul se scula în picioare; fiecare stătea la ușa cortului său și urmărea cu ochii pe Moise, până intra el în cort. 9 Și când intra Moise în cort, stâlpul de nor se cobora și se oprea la ușa cortului, și Domnul vorbea cu Moise. 10 Tot poporul vedea stâlpul de nor oprindu-se la ușa cortului; tot poporul se scula și se arunca cu fața la pământ la ușa cortului lui. 11 Domnul vorbea cu Moise față în față, cum vorbește un om cu prietenul lui. Apoi, Moise se întorcea în tabără, dar tânărul lui slujitor, Iosua, fiul lui Nun, nu ieșea deloc din mijlocul cortului.
Moise cere să vadă slava lui Dumnezeu
12 Moise a zis Domnului: „Iată , Tu îmi zici: ‘Du pe poporul acesta!’ Și nu-mi arăți pe cine vei trimite cu mine. Însă Tu ai zis: ‘Eu te cunosc pe nume și ai căpătat trecere înaintea Mea!’ 13 Acum, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, arată-mi căile Tale; atunci Te voi cunoaște și voi avea trecere înaintea Ta. Și gândește-Te că neamul acesta este poporul Tău!” 14 Domnul a răspuns: „Voi merge Eu Însumi cu tine și îți voi da odihnă.” 15 Moise i-a zis: „Dacă nu mergi Tu Însuți cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici. 16 Cum se va ști că am căpătat trecere înaintea Ta, eu și poporul Tău? Oare nu când vei merge Tu cu noi și când prin aceasta vom fi deosebiți, eu și poporul Tău, de toate popoarele de pe fața pământului?” 17 Domnul a zis lui Moise: „Voi face și ceea ce-mi ceri acum, căci ai căpătat trecere înaintea Mea și te cunosc pe nume!” 18 Moise a zis: „Arată-mi slava Ta!” 19 Domnul a răspuns: „Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumusețea Mea și voi chema Numele Domnului înaintea ta; Eu Mă îndur de cine vreau să Mă îndur și am milă de cine vreau să am milă!” 20 Domnul a zis: „Fața nu vei putea să Mi-o vezi, căci nu poate omul să Mă vadă și să trăiască!” 21 Domnul a zis: „Iată un loc lângă Mine; vei sta pe stâncă. 22 Și când va trece slava Mea, te voi pune în crăpătura stâncii și te voi acoperi cu mâna Mea până voi trece. 23 Iar când Îmi voi trage mâna la o parte de la tine, Mă vei vedea pe dinapoi; dar Fața Mea nu se poate vedea.”
Consecințele răscoalei lui Israel
1 DOMNUL i‑a spus lui Moise: „Du‑te și pornește de aici împreună cu poporul pe care l‑ai scos din țara Egiptului, spre țara pe care le‑am jurat‑o lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, zicând: «Seminței tale i‑o voi da»! 2 Voi trimite înaintea ta un înger și‑i voi izgoni pe canaaniți, amoriți, hitiți, fereziți, hiviți și iebusiți. 3 Porniți spre țara unde curge lapte și miere! Dar Eu nu Mă voi sui în mijlocul vostru, ca nu cumva să vă nimicesc pe drum, căci sunteți un popor încăpățânat.” 4 Când a auzit poporul aceste triste cuvinte, au jelit cu toții și nimeni nu și‑a pus podoabele pe el. 5 Căci DOMNUL îi zisese lui Moise: „Spune‑le fiilor lui Israel: «Ești un popor încăpățânat; numai o clipă dacă M‑aș sui în mijlocul tău, te‑aș nimici! Acum însă, dă‑ți jos podoabele de pe tine, și voi vedea ce voi face cu tine!»” 6 Fiii lui Israel și‑au scos de pe ei podoabele la muntele Horeb.
7 Moise și‑a luat cortul și l‑a întins în afara taberei, la o depărtare față de tabără. L‑a numit Cortul Întâlnirii. Și toți cei ce întrebau pe DOMNUL ieșeau afară din tabără, la Cortul Întâlnirii. 8 Când ieșea Moise la Cort, tot poporul se ridica și fiecare stătea la intrarea cortului său și‑l urmărea cu privirea pe Moise, până intra el în Cort. 9 Și când intra Moise în Cort, stâlpul de nor se cobora și stătea la intrarea Cortului, și Dumnezeu vorbea cu Moise. 10 Tot poporul vedea stâlpul de nor stând la intrarea Cortului și fiecare se ridica și se închina la intrarea cortului său. 11 DOMNUL vorbea cu Moise față în față, cum vorbește un om cu prietenul lui. Apoi, Moise se întorcea în tabără, dar slujitorul lui, tânărul Iosua, fiul lui Nun, nu se îndepărta din mijlocul Cortului.
Moise cere să vadă slava lui Dumnezeu
12 Moise i‑a zis DOMNULUI: „Iată , Tu îmi zici: «Du poporul acesta!», dar nu‑mi arăți pe cine vei trimite cu mine. Însă Tu ai zis: «Te cunosc pe nume și ai căpătat trecere înaintea Mea.» 13 Așadar, dacă am primit har înaintea Ta, arată‑mi , Te rog, căile Tale, așa încât să Te cunosc și să mai am har înaintea Ta. Și ia aminte că neamul acesta este poporul Tău!” 14 Dumnezeu i‑a răspuns: „Eu Însumi voi merge cu tine și îți voi da odihnă!” 15 Moise i‑a zis: „Dacă nu mergi Tu Însuți cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici! 16 Cum se va ști că am căpătat trecere înaintea Ta eu și poporul Tău? Oare nu când vei merge Tu cu noi și când prin aceasta vom fi deosebiți – eu și poporul Tău – de toate popoarele de pe fața pământului?” 17 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Voi face chiar și lucrul acesta pe care l‑ai cerut, căci ai găsit har înaintea Mea și te cunosc pe nume!”
18 Moise a zis: „Arată‑mi , Te rog, slava Ta!” 19 Dumnezeu a răspuns: „Voi face să treacă prin fața ta toată frumusețea Mea și voi chema Numele DOMNULUI înaintea ta. Mă îndur de cine vreau să Mă îndur și am milă de cine vreau să am milă.” 20 Dumnezeu a zis: „Fața nu vei putea să Mi‑o vezi, căci nu poate omul să Mă vadă și să trăiască! 21 Iată”, a zis DOMNUL, „lângă Mine pe stâncă este un loc unde vei sta. 22 Și când va trece slava Mea, te voi pune în crăpătura stâncii și te voi acoperi cu palma Mea până voi trece. 23 Iar când Îmi voi lua palma, Îmi vei vedea spatele; dar Fața Mea nu se poate vedea.”